România furată. La fiecare șase ore, un medic pleacă din România
Într-o țară unde economia bubuie, cel puțin pe hârtie, anual mii de medici aleg să muncească în spitalele de peste graniță. Astfel că plecarea lor a făcut ca România să fie pe penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul medici pe cap de locuitor. Mai prost decât noi stau doar polonezi, care au început să investească în sistemul sanitar. Într-un nou episod din campania „România furată” veți afla că nu salariile mici au reprezentat principalul motiv atunci când au decis să trateze în afara granițelor. Ce i-a împins pe cei mai mulți medici români să își caute de lucru în Franța, Marea Britanie, Germania și chiar Emiratele Arabe urmăriţi în episodul următor.
Ana Zdrite, medic rezident: „Venim în fiecare zi, vedem copiii. Îl ascultăm la inimă, vedem cum este burta, până când reuşim ca aceşti copii să plece acasă, să plece acasă, fără să mai fie nevoie să aibă cateter, să aibă tratament.”
Simona Dumitru, medic rezident: „Azi sunt motivată că acest copil a crescut un pic, că este mai bine, că mănâncă la biberon. Este frumos să ajungi la muncă şi să ştii că ai făcut ceva bun. Îmi place foarte mult şi nu m-aş fi văzut să fac altceva, doar că e greu din punct de vedere al timpului, al efortului, al orelor muncite în continuu.”
Simona Dumitru, medic rezident: „Faci o gardă interminabilă de 30 de ore, abia poţi să te mai ţii pe picioare şi stai şi te gândeşti că ar trebui să mai mergi la un alt job ca să poţi să te întreţii.”
Ana Zdrite, medic rezident: „Am avut momente în care chiar voiam să renunţ şi să nu mai vin sau să stau acasă şi să nu mai vin la spital, dar am preferat să trec peste şi să ştiu că totuşi puţinul pe care îl fac ajut aceşti copii.”
Copiii sunt trataţi în urma unor misiuni umanitare
În România, mai puţin de jumătate dintre copii care se nasc cu malformaţii cardiace primesc tratamentul de care au nevoie. Lipsa medicilor care să facă o astfel de intervenţie este principalul motiv. Dintre cei trataţi în România, 90% sunt pacienţi operaţi ca urmarea unor misiuni umanitare făcute de o echipă de medici veniţi din Italia.
Dr. Youssef Tammam, chirurg cardiac pediatru: „Ştiind că este nevoie (nr. de medic chirurgiolog pediatru ) am zis - Hai, să vedem dacă putem să facem ceva.
Reporter: Astăzi, a câta operaţie este?
Dr. Youssef Tammam: Astăzi este prima operaţie la un pacient foarte complex şi e foarte riscant şi sperăm să fie bine. (...) Aveam aparatura, dar lipsea mâna de lucru, aveam centru, dar nu aveam nicio persoană care să lucreze aici. Şi la Marie Curie este un teren fertil, este un centru de cardiologie pediatrică destul de bun.”
Medicul sirian Youssef Tammam este cel care conduce echipă de medici din Italia care operează pro-bono copiii români cu malformaţii cardiace. Prima misiune a fost în 2014, atunci când la Spitalul Marie Curie s-a deschis secţia de cardio-chirurgie pediatrică, prima de acest gen din ţară. Secţia funcţionează doar câteva zile pe lună, atunci când vine doctorul Tammam, împreună cu echipa lui, printre care se numără şi o mână de medici români veniţi de la alte spitale din ţară.
Dr. Youssef Tammam: „Sunt anumiţi copii care trebuie să fie operaţi în prima zi de viaţă sau înainte de a împlini o lună de viaţă sau la zece zile. Dacă noi nu suntem prezenţi permanent e risc mare pentru copilaşi.”
Când nu sunt misiuni, secţia stă închisă
Când la Spitalul Marie Curie nu sunt misiuni, secţia stă inchisă pentru că nu sunt medici. Lipsesc nu doar medicii specializaţi în cardio-chirurgie pediatrică, ci şi anesteziştii.
Dr. Youssef Tammam, chirurg cardiac pediatru: „Sunt cardio-chirurgi pediatri, români, buni, dar lucrează în străinătate. În România, la ora actuală, sunt puţini.”
În total, secţia ar avea nevoie de 22 de cadre medicale, iar de la deschiderea secţiei până în prezent nu a putut fi completată echipa.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, medic Spitalul "Marie Curie": „Sunt cazuri extreme, urgenţe, da. Trebuie făcut acum. Mulţi, mulţi... unii pleacă acasă fără niciun fel de diagnostic, pentru că uitaţi-vă cât de rar este un cardiolog pediatru, da? Deci, cardiolog pediatri nu există. Şi atunci ce facem? Şi părinţii ne întreabă uneori - Şi ce facem? Ne uităm la el cum moare?”
Cătălin Cîrstoveanu este şeful secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi, de la "Marie Curie", locul unde sunt ţinuţi nou-născuţii cu malformaţii cardiace până când vin medicii din Italia ca să-i opereze, sau până când părinţii reuşesc să plece cu ei la tratament în străinătate.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, medic Spitalul "Marie Curie": „Chirurgia cardiacă este o categorie aparte pentru că aici este o discriminare masivă. Noi nu facem niciun fel de tratament pentru câteva sute de copii. Practic doar îi plimbăm.”
Acesta împreună cu medicul Tammam i-au trimis fostului premier Mihai Tudose o scrisoare în care îi atrag atenţia asupra faptului că, din cauza lipsei de personal, copiii români bolnavi de inimă mor cu zile.
Reporter: „Domnule premier, medicii de la Spitalul Marie Curie v-au trimis o scrisoare în care vă aduc la cunoştiinţă faptul că 1.000 de copii bolnavi de boli cardiovasculare care se nasc anual în România nu se pot opera aici în ţară din cauza lipsei de personal.
Mihai Tudose: Dacă dumneavoastră aveţi o temă a dumneavoastră vă rog să veniţi la conferinţă. Am spus că nu mai dau răspunsuri pe hol cu dumneavoastră fugind după mine.
Reporter: Atuinci, ne putem opri un pic.
Mihai Tudose: Vă puteţi opri dumneavoastră.
Reporter: Am nevoie de un punct de vedere din partea dumneavoastră. Scrisoarea vă este adresată dumneavoastră. V-au trimis-o zilele trecute.
Mihai Tudose: O să o citesc, o să văd, o să o dau în studiu. De acord. Copiii cu probleme cardiace reprezintă o problemă pentru România.”
La fiecare 6 ore, un medic român pleacă din ţară
România ocupă penultimul loc la nivel de Uniune Europeană la capitolul medici pe cap de locuitori. Mai prost decât noi stau doar polonezii. Datele Eurostat arată că, în România, sunt 276 de medici la suta de mii de locuitori, în vreme ce Grecia are de mai bine de două ori mai mulţi medici decât ţara noastră. Locul doi la acest capitolul este ocupat de Austria, urmată de Portugalia. Bulgaria ocupă locul 7 în topul ţărilor cu cei mai mulţi medici pe cap de locuitori.
Situaţia nu este cu mult diferită faţă de acum 7 ani. Şi atunci România ocupa penultimul loc. Tot Polonia ocupa ultimul loc, în timp ce Grecia, Austria şi Portugalia ocupau tot primele locuri la nivel de UE.
Claudiu Constantin Damian, manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău: „Primul pas în această criză a constat în 2010, când au fost blocate posturile pentru medici, pentru asistenţi şi celelalte cadre medicale. Gândiţi-vă că terminau generaţii de medici, unii rezidenţi pe post care trebuiau să ajungă în spitalele respective, alţii nefiind pe post, nu aveau unde să se angajeze. Şi (...) mulţi au căutat alternativă în străinătate.”
Marius Niculescu, Spitalul Judetean de Urgenţă Ploieşti: „Adică, dacă ne raportăm la posibilitatea de a obţine un salariu în ţările din Uniunea Europeană din est nu numai din ţările emblematice tradiţionale Italia, Germania, dar şi din est. Vecinii noştri din Polonia oferă (...) un cadru de desfăşurare al activităţii, dar şi un nivel de salarizare destul de ridicat, care este foarte atractiv. Au mai fost factori care au concurat - (...) lipsa de perspectivă din punct de vedere cu ce se întâmplă cu spitalul public, ştiţi că s-a tot enunţat închiderea unor unităţi sanitare, reoganizarea altora, reducerea numărului de paturi. Normativul de personal este stabilit şi, în legătură cu acest indicator, cu numărul de paturi. Evident că din punctul ăsta de vedere oamenii, pe bună dreptate, îşi puneau întrebarea - este de perspectivă să îmi dezvolt profesia în cadrul unui spital sau într-un alt tip de serviciu medical.”
Ne lipsesc medici de familie, cardiologi, oncologi
În vreme ce managerii de spital vorbesc despre salariile mici pe care le iau medicii şi despre munca în plus pe care trebuie să o depună aceştia pentru a suplini deficitul, reprezentanţii medicilor spun că subfinanţarea sistemului sanitar de la noi din ţară reprezintă un motiv suficient de puternic să îi facă pe medici să-şi caute de lucru peste graniţă.
Dr. Gabriela Dascăl, secretar general CMR: “Lipsa acută de medici este în special în localităţile mici, iar acolo nu doresc să se ducă, indiferent că Ministerul creşte numărul de medici la rezidenţiat, el face ca număr de medici din spitalele rezidenţiale să fie mari, câteodată să se calce pe picioare că nu au loc să înveţe. Da? Iar ei tot nu se duc la Călăraşi. Aţi înţeles. Călăraşiul e foarte aproape de Bucureşti. Nu vor. Deci, un medic care merge într-un spital mai mic se plafonează, uită şi ce a învăţat la terminarea specialităţii. (...) Dacă tu eşti tobă de carte şi lucrezi cu stetoscopul ca pe front, nu îţi convine.
-Mai există astfel de situaţii?
-Da. Din păcate, da. Ei lucrează foarte mulţi voluntari în spitalele bucureştene. Ei preferă să fie fără contrcat de muncă într-un spital privat sau public şi fac doar gărzi în două-trei - patru spitale şi aşa se întreţin.”
Dr. Simona Dumitru, medic rezident: „Vreau să am timp de familie şi vreau să am timp de studiu. În acest moment nu ai timp de studiu.”
Simona Dumitru este medic rezident anul doi.
Pacientul România, părăsit de medici
Dr. Simona Dumitru, medic rezident: „Îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu m-aş fi gândit să fac altceva.”
Încă lucrează într-un spital din România, la secţia de terapie intensivă de nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie. Îşi doreşte să devină neonatolog.
Dr. Simona Dumitru, medic rezident: „Eu am post la Feteşti, care este de provincie. Nu ştiu dacă mă voi duce într-un final acolo.
-De ce?
-Din cauza condiţiilor şi stau să mă gândesc dacă după ce îmi termin rezidenţiatul sau chiar înainte voi pleca din ţară. (...) Da, aş vrea să lucrez într-un spital din România, mi-aş dori foarte mult să pot face şi ceva aici, dar până nu se vor schimba unele condiţii este foarte greu să mă pronunţ de acum dacă voi rămâne sau nu.”
Ministerul Sănătăţii este autoritatea care face politicile de sănătate în România, care ar trebui să fie direct interesată în a-i convinge pe medici să lucreze în spitalele de la noi din ţară. În schimb, instituţia nu deţine nicio statistică clară cu privire la numărul de medici care lucrează în România, sau al celor care au ales să plece să muncească în străinătate.
Florian Bodog este ministrul Sănătăţii şi cu greu a putut fi convins să discutăm pe tema deficitului de medici.
Reporter: „Ce măsuri concrete aţi luat pentru a diminua această criză a medicilor?
Florian Bodog, ministrul Sănătăţii: Păi, măsurile pe care le-am luat sunt măsurile din programul de guvernare. Începând de anul viitor toate posturile de medici au fost scoase la concurs, aşa cum ştiţi, puteţi să şi urmăriţi în Viaţa Medicală - ceea ce au solicitat spitalele noi am scos la concurs.
Reporter: Posturile au fost scoase la concurs, numai că nu vine nimeni...
Ministru: Nu venea nimeni pentru că nu era salariu. Acum vor avea şi salariu.
Reporter: De când credeţi că spitalele se vor umple de medicii întorşi din străinătate?
Ministru: Nu neapărat întorşi din străinătate, nu mai pleacă medicii, datorită faptului că salariile sunt comparabile cu cele din străinătate.”
Rezidenţii rămân fără bursa de 700 de lei
Conform noi grile de salarizare, de la anul medicii rezidenţi, cei care au cel mai mic salariu, ar urma să câştige 1.200 de euro. Până se vor vedea cu aceşti bani în mână, rezidenţii au alte probleme.
Dr. Simona Dumitru: „Oricum bursa şi bonurile vor fi tăiate din ianuarie.”
Dr. Ana Zdrite: „Alea însemnau un venit în plus. Adică.. pe mine, mai ales la sfârşit de lună mă ajutau bursa sau bonurile să umplu frigiderul. Şi era ceva. Dar, vom vedea. Nu ştiu.
Reporter: (...) Unui medic rezident îi ajunge salariu?
Dr. Ana Zdrite: Eu locuiesc în chirie şi cu prietenul meu şi ne împărţim cheltuielile, pentru că altfel nu avem cum să supravieţuim de la o zi la o lună la alta.”
Ana Zdrite este colega Simonei şi vine zilnic pe secţia de terapie intensivă nou-născuţi unde monitorizează evoluţia bebeluşillor internaţi aici.
Dr. Ana Zdrite, medic rezident: „Am petrecut şi vreo zece ore, deşi nu eram de gardă în ziua respcetivă, dar dacă este nevoie stau şi dacă ştiu că pot să învăţ ceva stau. (...) Prefer să rămân aici. Nu e vorba de comoditate sau că nu vreau să iau viaţa de la capăt sau aşa ceva, doar că prefer să termin rezidenţiatul aici şi să lucrez aici, chiar dacă o să fie greu cu salariu şi cu pacienţi şi cu aşa, eu cred că am de învăţat şi aici.”
Franţa, prima în topul preferinţelor medicilor
România este o pepinieră de medici pentru întreaga lume. Oficial în perioada 2010-2016 peste 16.000 de cadre medicale au cerut eliberarea certificatelor profesioanele de la Colegiul Medicilor din România. Numai anul trecut peste 1.300 de medici români au ales să plece să muncească în spitalele din străinătate. Dintre aceştia cei mai mulţi au ales Franţa, Marea Britanie, Germania, Irlanda şi Belgia. Şi spitalele din Suedia, Emiratele Arabe, Austria, Italia şi Spania au fost în topul preferinţelor medicilor români în detrimentul celor de la noi din ţară.
Astfel, ţara noastră rămâne încet, dar sigur fără medici de familie, de terapie intensivă, chirurgi, pediatri, oncologi, cardiologi.
La Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti lipsesc peste 200 de medici.
Marius Niculescu, manager Spitalul Jud. Ploieşti: „Sigur, cifra asta enunţată per total sună alarmant, dar în concret am avut şi avem câteva specialităţi deficitare. Din păcate se constată că sunt deficitare la nivel naţional. (...) Pe primul loc ca să spun aşa - Unitatea de Primiri Urgenţe la noi este una cu un număr mare de deficit. În speţă ne lipsesc 16 doctori, dintr-un normat de 39. Este o incidenţă acum la noi şi pe poziţia asta - ne situăm aici pe DN1 către Sinaia, Braşov şi sunt foarte multe accidente de circulaţie.”
Criza de medici face ca în spitale să nu fie acoperite o serie de specialităţi cu normă întreagă. În aceste condiţii, managerii de spitale sunt nevoiţi să ia medici din alte unităţi sanizare pentru a-şi acoperi lipsurile. Claudiu Constantin Damian conduce Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău şi vorbeşte despre soluţiile pe care le-a găsit ca să nu închidă secţiile unde îi lipsesc medici.
Claudiu Constantin Damian, manager Spitalul Judeţean de urgenţă Buzău: „Avem cam 9.000 de pacienţi pe an la secţia oncologie şi avem 35 de paturi. Din păcate am doar doi medici cu jumătate de normă. Este foarte greu, dar sunt optimist pentru că port discuţii cu doi medici care se pare că vor vină. Mai avem colabore cu medici din Bucureşti care vin şi fac gărzi astfel încât să putem să acoperim linia de gardă cât mai bine. Am făcut tot posibilul, am fost la târgurile de medici anuale, majoritatea firmelor recrutau pentru exterior. La început eram eu şi încă un spital municipal. Şi în al doilea an la fel, dar am fost încântat că la acest târg de job-uri pentru medici am găsit doi trei care chiar au venit la spitalul judeţean.”
Marius Niculescu, Spitalul Judetean de Urgenţă Ploieşti: „Sigur, noi ne-am gândit şi luând exemplu altor unităţi şi poate unele izvorâte şi din dorinţa clară de a face ceva, s-a iniţiat şi la nivelu spitalului nostru un program, cu sprijinul Consiliului Judeţean, de susţinere financiară pentru plata contravaloarea chiriei pentru persaonele care vin din alte localităţi şi care au o problemă în a-şi asigura locaţia. S-au cumpărat şi nişte apartamente, încercăm să dezvoltăm un fond de locuinţe de serviciu.”
30% din posturi erau vacante, la început de 2017
Claudiu Constantin Damian, manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău: „Ministerul, Primăria sau Consiliul Judeţean, după caz, poate da până la două salarii minime brute pentru fiecare timp de un an pentru medici. Ei, şi noi am făcut acest lucru pentru secţiile unde avem deficit şi pentru medicii care s-au înscris şi au venit la spitalul nostru. (...)Totodată, pentru medicii care colaborează cu noi şi vin de la distanţe mai mari le plătim transportul.”
Migrarea masivă a medicilor din ultimii ani a dus ca la începutul lui 2017, 30% din posturile din spitalele de stat din România să fie vacante şi nimic nu arată că medicii ar renunţa la trendul de a părăsi România.
Dr. Gabriela Dascăl, Colegiul Medicilor din România: „Fiecare om are nevoie de satisfacţie profesională. Acest lucru nu îl mai oferă sistemul medical românesc medicilor. Adică, dacă politic se doreşte ca spitalele să fie multe, pline de medici, acele spitale trebuie să fie doate în aşa fel încât un medic să îşi poată desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător, nu am spus perfect, satisfăcător în aşa fel încât să nu plece.”
Dr. Cătălin Cîrstoveanu: „Nu am plecat eu, dar pleacă băiatul meu. El a spus că nu e gata să treacă prin ce am trecut eu. Ştiţi. (...) Sunt un pic frustrat pentru că lucrurile ar trebui să fie foarte normale.”
Marius Niculescu, Spitalul Judetean de Urgenţă Ploieşti: „Tinerii preferă să rămână în programe de cercetare pe la clinici universitare din Bucureşti pentru a-şi face un CV şi în speranţa că îşi vor găsi, pe acest istoric scurt, îşi va găsi o trambulină de încadrare pe un loc de muncă în străinătate.”
Ana: „Eu, cum am zis, prefer să rămân aici în continuare şi sper să se schimbe ceva. Dar, sper, rămân cu speranţa.
Simona: „Cu toţii ne dorim să rămânem. Ne-am format aici, avem familii aici, te gândeşti că toţi nepoţii, toate cunoştiinţele au nevoie de medici şi au nevoie de noi, ce rămâne în ţară? Doar oameni care se chinuie şi care sunt nemulţumiţi. Nemulţumirea şi instabilitatea zilei de mâine te omoară. Nu ştii dacă ai salariu acelaşi de la anul, nu ştii dacă mai ai bursă, dacă mai ai bonuri, dacă mai ai ceva din care să trăieşti sau trebuie să te gândeşti şi la o altă perspectivă ce fac. Şi nu mi se pare ok ca lucrurile astea să ne afecteze.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
