ROMÂNIA FURATĂ. Băieţii deştepţi din agricultură, milionari pe terenurile statului
Importanţi oameni de afaceri au concesionat, în anii 2000, mari suprafeţe de terenuri de la Agenţia Domeniilor Statului la preţuri foarte mici. Cele mai multe contracte au fost atribuite fără licitaţie, fiind semnate pe o perioadă de 49 de ani. Agricultorii care lucrează în arendă terenuri de la particulari arată că, în acest moment, plătesc arende de trei ori mai mari decât cei care au închiriat terenuri de la stat. Câte milioane de euro pierde anual România după ce a semnat aceste contracte păguboase aflaţi dintr-un nou episod România furată.
„Statul, fiind un deţinător de suprafeţe mari, ar putea să fie cel mai puternic negociator şi să aibă cea mai mare arendă. În niciun caz cea mai mică arendă”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
Cu toate acestea, cele mai valoroase terenuri agricole ale statului au fost concesionate la preţuri de nimic, în anii 2000, unor oameni de afaceri celebri. În acest moment, aceştia plătesc chirie la stat de două sau trei ori sub preţul pieţei. Astfel, anual, statul pierde milioane de euro din cauza unor contracte păguboase, semnate pe o periodă de 49 de ani.
Nicolae Sitaru a luat în în arendă 2500 de hectare de teren de la persoane fizice.
Arendă de trei ori mai mică
„Nu-i normal ca unii să plătească arende de trei ori mai mici, având în vedere că au preluat şi terenuri comasate, terenuri pentru care ar trebui să plătească măcar la nivelul pieţei”, spune el.
Alexandru Gheorghe lucrează 3400 de hectare, terenuri luate în arendă de la particulari.
„Am plătit net, minimum 800 de lei la hectar. Şi maximum probabil 1100, 1200, pentru deţinătorii de suprafeţe mai mari. Pentru că avem şi parteneri care deţin, prin intermediul familiilor, şi 200 de hectare. Cu aşa suprafeţe, au altă putere de negociere, au altă importanţă pentru noi şi pretind arende mai mari”, spune el.
„Nu mi se pare nici mie, nici colegilor mei agricultori nu ni se pare normal ca să se plătească arende sau chirii de 300-400 kilograme de grâu la hectar, în condiţiile în care piaţa a juns între 1000 şi 1500 chiar de kilograme de grâu la hectar”, spune Nicolae Sitaru.
Din 2004, Intercereal SA, firma controlată de omul de afaceri Ioan Niculae este în topul marilor concesionari de terenuri de la Agenţia Domeniilor Statului, cu 9200 de hectare teren arabil în Ialomiţa şi Călăraşi. Potrivit ADS, Niculae a plătit statului anul trecut două milioane trei sute şaizeci de mii de lei, adică o redevenţă de 425 kilograme de grâu la hectar, echivalentul a 255 de lei pe hectar.
Şeful Agenţiei Domeniilor Statului, Cătălin-Gheorghe Bologa, spune că nu are ce să facă în cazul acestor contracte: „Înainte de 2010, redevenţa era stabilită la un nivel foarte mic, din păcate nu putem umbla la acele redevenţe, ele apar în contractul între părţi, între ADS şi concesionar şi nu avem niciun instrument prin care putem să modificăm această redevenţă”.
Specialiştii în Drept sunt de altă părere.
„Redevenţele primite de ADS pot fi modificate şi când afirm acest lucru plec chiar de la dispoziţiile cadrului legislativ în materie. Pot fi modificate însă atunci când există cauze serioase, motive excepţionale, aşa cum le numeşte ordonanţa, care să justifice o remodelare, o reajustare a contractului, o reactualizare în cazul nostru a redevenţei”, spune Simona Călin, avocat.
„În orice caz, eu cred că s-ar putea reglementa chestiunea asta. Câtă vreme e evident că valoarea arendei este cu totul şi cu totul pe lângă piaţă, cred că s-ar putea modifica”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
Contracte pe 49 de ani
Agro Chirnogi din Călăraşi e deţinută de omul de afaceri libanez Jihad El Khalil. El se află pe locul doi în topul concesionarilor de terenuri de la ADS, cu 8.300 de hectare. Conform contractului semnat în 2002, a plătit anul trecut o redevenţă de 2,7 milioane de lei, adică 330 de lei pentru fiecare hectar. O altă firmă a sa, Maria Trading, a concesionat în acelaşi an alte 8100 de hectare de la stat, pentru care a plătit anul trecut o redevenţă de 418 lei pe hectar, în condiţiile în care preţul pieţei este de 1200 de lei pe hectar.
Vasile Cristinel Candet, fost preşedinte al ADS, este cel care a semnat, pentru 49 de ani, contractul de concesiune cu Jihad El Khalil. Din 2011, este consultantul agricol al firmei Agro Chirnogi, firma libanezului Khalil.
Cel din urmă este cercetat de 8 ani de procurorii DIICOT, după ce s-a descoperit că a exportat cereale din Turcia pe care le declara produse în România, după care solicita returnarea de TVA. Paguba adusă statului este de 30 milioane de euro.
„ADS-ul ar trebui să se ocupe de chestiunea asta şi ADS-ul ar trebui să găsească soluţii ca arenda pe care o primeşte de la cei care au închiriat terenurile să fie la nivelul pieţei măcar”, spune Nicolae Sitaru, fermier.
„Toată lumea e de acord că trebuie crescută redevenţa. Trebuie să stabilim şi cu cât. Pentru că nu vrem să ajungem în partea negativă a lucrurilor şi să nu mai prezentăm un interes. Dacă o ridicăm prea mult, lumea s-ar putea să se depărteze de noi şi atunci să meargă doar în sectorul privat să arendeze de la privaţi”, spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS.
Dezinteresul faţă de bunurile statului este generalizat.
Nu plătește, dar cere despăgubiri
„Există un caz de notorietate din vara anului 2017, când un cetăţean din municipiu Dej avea încheiat un astfel de contract de concesiune, care nu numai că avea redevenţe stabilite în mod minimal, pentru care a înţeles să nu plătească timp de zece ani această redevenţă”, spune Simona Călin, avocat.
În acest caz, chiriaşul a cerut şi despăgubiri.
„I s-a creat acestuia posibilitatea ca, după 10 ani de zile, nu numai că stătuse pe respectivul teren fără să plătească nimic, ci a venit cu propunerea de a rezilia respectivul contract punând autoritatea contractantă să-i acopere toate cheltuielile pentru modernizarea spaţiului pe care l-a avut în concesiune”, adaugă avocata.
Un alt om de afaceri celebru care a închiriat teren agricol de la stat pe cinci decenii şi care plăteşte o chirie modică este Jean Valvis. Potrivit ADS, el a închiriat, în 2004, 7750 de hectare teren agricol, pentru care a plătit anul trecut o taxă de 319 de lei pe hectar.
„A concesiona un pământ pe 49 de ani este la fel ca şi cum ar fi un pământ în proprietate, nu e mare diferenţa”, spune Nicolae Sitaru, fermier.
„Şi durata imensă a contractelor...Aflu că au fost încheiate pe 25, pe 50 de ani...Păi nu ar accepta o persoană fizică să încheie contract de arendă pe 25 de ani nici dacă l-ai jupui”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
Valvis arată că a investit deja 4 milioane de euro în terenul ADS şi se arată dispus să renunţe la redevenţa mică dacă primeşte ceva în schimb.
Jean Valvis: Eu nu am negociat direct. M-am prezentat cu alte societăţi competitoare şi când am obţinut acest preţ , preţul pe care l-am obţinut, toată lumea m-a calificat de prost : De ce am oferit aşa de mult!
Reporter: Deci nu mai poate fi renegociată redevenţa dumneavoastră, rămâne cea stabilită pentru 49 de ani.
Jean Valvis: Dacă aplicăm legislaţia României. Dacă vreţi să aplicăm alt regim unde nu există stat de drept, eventual se poate. Deci trebuie să ne hotărâm unde trăim şi prin ce reguli mergem. Eu în 2004 am luat un risc. Şi nu regret.
Reporter: Aţi fi dispus pentru o renegociere a redevenţei?
Jean Valvis: O renegociere...Dacă mi se oferă altceva da, renegociez. Întotdeauna.
6.900 de hectare pentru nașul lui Dragnea jr.
Alt „băiat deştept” din agricultură este Sorin Paul Stănescu. Naşul familiei Dragnea junior, Stănescu a concesionat de la ADS, în 2004, 6900 de hectare teren agricol. Pentru fiecare hectar, a plătit anul trecut 311 de lei, în condiţiile care preţul pe piaţa liberă a ajuns la 1200 de lei pe hectar.
Stănescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzaţia de spălare de bani, după ce, ajutat de fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteraş, a intrat fraudulos în posesia terenurilor institutului Pasteur. În acest, caz prejudiciul a fost stabilit la 26 milioane de euro.
„Eu bănuiesc de ce nu se face. Contractele care au fost făcute iniţial, au fost făcute în nilte condiţii foarte proaste pentru stat. Probabil e destul de greu să modifici astfel de contracte, dar totuşi, cred că nu e imposibil. Totul e posibil”, spune Nicolae Sitaru, fermier Ialomiţa.
„După cum ştiţi, un contract semnat e o lege între părţi. Ca atare, este foarte greu să ne gândim la o formulă de a umbla la preţul redevenţei deja la un contract încheiat. Deci asta nu putem să o facem”, spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS.
„Până la urmă, autoritatea contractantă trebuie să-şi dorească, de fiecare dată, să urmărească acel interes public, să meargă la contract. Pentru că degeaba ai un contract bun, dacă nimeni nu merge la el şi nu-l verifică şi nu face toate demersurile necesare pentru respectarea lui şi pentru satisfacerea interesului public. Acesta este scopul încheierii unui contract de concesiune. Satisfacerea interesului public, nu al terţilor”, spune Simona Călin, avocat.
Numitorul comun al tuturor acestor mari contracte încheiate prin negociere directă este faptul că renta anuală este de trei sau patru ori sub nivelul pieţei libere. Astăzi, ADS nu mai are terenuri pentru închiriere iar aceste rente au ajuns mai mici decât subvenţiile plătite de Uniunea Europeană pentru cei care lucrează terenurile.
„Mi se pare o afacere foarte bună, m-aş înscrie şi eu să iau teren în arendă, dar n-am de la cine. E foarte, foarte, foarte mic. Foarte mică redevenţa”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
„Subvenţia pe hectar este diferită în funcţie de fiecare fermă. Noi, aici, în zonă, primim în jur de 180 de euro pe hectar”, spune Nicolae Sitaru, fermier.
„E normal să primească subvenţia. Şi ei beneficiază de aceste subvenţii de la stat. De la stat, din fonduri europene. Nu e nicio incompatibilitate, conflict de interese, asta este, e dreptul lor”, spune spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS.
Ce se întâmplă cu cea mai mare fermă agricolă a Europei
Un caz aparte al acestei afaceri păguboase pentru stat este Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă agricolă a Europei, în suprafaţă de 56.840 de hectare. În 2001, ferma a fost concesionată unei firme care aparţinea omului de afaceri Culiţă Tărăţă. În 2014, după moartea lui Tărâţă, Insula Mare a Brăilei ajunge în administrarea lui Constantin Duluţe.
„Agricost-ul a intrat în contract cu noi în anul 2012 sau 2013, în urma unei hotărâri judecătoreşti. Adică ei au cumpărat activul de la fost asocietate SC 3 Brazi şi a depus diligenţele pentru a i se atribui direct contractul. Probabil au fost neînţelegeri, s-au adresat instanţei, iar hotărârea instanţei le-a fost favorabilă şi obliga ADS-ul să încheie un contract prin atribuire directă cu ei, aşa cum vă spuneam mai devreme, cu o redevenţă destul de modestă, repet, din cauza lipsei concurenţiale”, spune spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS.
Şeful ADS recunoaşte că arenda plătită de Agricost este mică, dar susţine că are mâinile legate de contractul semnat pe 20 de ani: „La Agricost avem redevenţa pentru anul 2017 de 606 kilograme grâu pe hectar. Redevenţa este mică. Dar...asta este”.
În cazul Insulei Mari a Brăilei, statul nu a reuşit sau nu a vrut să urmărească interesul public şi să încaseze mai mulţi bani la buget. În 2010, ADS a cerut instanţei anularea contractului de concesiune cu firma lui Culiţă Tărâţă pe motiv că acesta nu a plătit, de 9 ani, o garanţie de bună execuţie. ADS a pierdut procesul la tribunal şi a contestat decizia la instanţa superioară. Ulterior, a piedut definitiv pe motiv că juriştii Agenţiei au depus contestaţia cu două zile întărziere.
„Dacă este vorba de persoane cu pregătire juridică, sigur că putem vorbi de rea voinţă. Pentru că e puţin probabil să nu poţi calcula un termen simplu, pe care îl ai stipulat la sfârşitul hotărârii de fond. Putem vorbi de apărări bizare care, sigur, ar putea fi puse la un moment dat pe seama diverselor interese care ar putea exista”, spune Simona Călin, Avocat.
În urmă cu câteva luni, piaţa agricolă din România a fost surprinsă de ştirea că afacerea Insula Mare a Brăilei a fost vândută unui şeic din Emiratele Arabe Unite cu 200 milioane de euro. Contractul de concesiune dintre Agricost şi ADS este valabil încă 14 ani.
„Referitor la tranzacţiune, ADS-ul nu a primit nicio înştiinţare, nicio cerere, nicio solicitare, nici directă, nici indirectă, nici telefonică cu privire la tranzacţia care se spune şi nu pot să folosesc alt termen pentru că eu nu am citi niciun document oficial. Dar, am înţeles că ea s-a realizat, nu ştiu în ce formulă, vom fi şi noi înştiinţaţi la un moment dat”, spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS.
În legătură cu acestă tranzacţie, firma din Emiratele Arabe a cerut părerea Consiliului Concurenţei.
„Fiind vorba de cote de piaţă mici pe ansamblul României, tranzacţia nu a ridicat probleme semnificative din punct de vedere concurenţial şi atunci am putut să o avizăm, repet, fiind convinşi că acestă tranzacţie, adică schimbarea proprietarului companiei care exploatează Insula Mare a Brăilei nu va genera o creştere a preţurilor către consumatorii români”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Avizul privind tranzacţia a fost cerut de cumpărător.
„Din punctul nostru de vedere este o tranzacţie obişnuită, nu are nimic excepţional. Cumpărătorul trebuie să ceară aprobarea noastră şi noi verificăm dacă cumva prin acestă achiziţie cumpărătorul devine atât de mare încât riscăm o creştere a preţului pentru consumatorii români”, spune Chirițoiu.
„Despre Insula Mare a Brăilei noi nu ştim decât poveşti. S-au vehiculat diverse sume, unele mai mari, altele mai mici, până la urmă Insula Mare este un judeţ întreg. E o ţară, dacă vreţi. Şi preţul cu care a fost achiziţionată, cu puţin efort şi Liga Producătorilor Agricoli din Ialomiţa, dacă puneau umăr la umăr, nici nu cred că stăteau pe gânduri să o cumpere”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
Contactat de Digi24, Constantin Duluţe a refuzat orice comentariu pe acest subiect.
Contracte fără licitație
Majoritatea contractelor încheiate în anii 2000 au fost încheiate prin negociere directă.
„Regula spune că trebuie organizate licitaţii. Nu este de dorit să se facă atribuirea contractelor de concesiune prin negociere, pentru că, de cele mai multe ori, încă de la momentul semnării convenţiei nu o să avem o redevenţă care să fie în beneficiul statului. Clar este una minimă, de cele mai multe ori”, spune Simona Călin, avocat.
„Dacă era un preţ sub piaţă, într-adevăr, nu este o procedură foarte inteligentă pentru gestionarea banului public. Dacă noi vom fi întrebaţi, vom spune că, totdeauna, soluţia cea mai bună este să vinzi prin licitaţie”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Jihad El Khalil: Eu de mult nu mai sunt, nu mai avem nicio putere la unitate. Sunt acţionar la Maria Trading şi la Chirnogi, dar acuma nu mai fac...
Reporter: Sunteţi doar acţionar, nu şi administrator.
Jihad El Khalil: Acţionar, acţionar, eu mă ocup numai cu cereale.
Reporter: De Domnul Candet ne puteţi spune ceva? Înţeleg că dumnealui a semnat contractul din partea ADS-ului pentru concesionare.
Jihad El Khalil: Haideţi să închidem acuma. Dacă spun eu la tine ceva şi tu spui la mine altceva.
Reporter: Domul Candet este angajatul dumneavoastră?
Altă instituţie care are în proprietate terenuri care au fost arendate este Academia Română. Şi în acest caz, arenda este sub preţul pieţei. Într-un răspuns către Digi24, Academia precizează că 9000 de hectare pe care le are în posesie sunt arendate către diverse firme. Redevenţa medie pe care o încasează pe fiecare hectar este de 900 kilograme de grâu, echivalentul a 550 de lei. Academia nu precizează însă care este perioada cotractelor, singura informaţie oferită fiind aceea că „sunt încheiate pe o perioadă mai mare de 10 ani”.
Scandaluri de corupție la ADS
Încă de la înfiinţare, Agenţia Domeniilor Statului a fost centrul unor scandaluri de corupţie.
În 2014, Ioniţă Flavius Leonard, fost şef al ADS, a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare după ce a primit mită un teren de 50.000 de euro pentru a schimba un ampasament.
În 2002, ADS era condusă de Corneliu Popa. Treisprezece ani mai târziu, Popa era condamnat definitiv la 6 ani închisoare în dosarul serelor Codlea.
În alt dosar, al privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, Corneliu Popa a primit o pedeapsă de 8 ani închisoare.
Daniel Drăgan era în iulie 2007 preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului. În 2009 a fost trimis în judecată după ce a restituit nelegal 147 de hectare din terenul statului. În 2010 a fost condamnat la 6 ani închisoare.
Actualul director general al ADS promite că va încerca să aducă nivelul redevenţelor la preţul pieţei.
Reporter: Cine ar trebuie să ridice nivelul redevenţei?
spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS: Noi, ADS-ul.
Reporter: Şi aveţi în plan majorarea?
spune Cătălin-Gheorghe Bologa, șeful ADS: Fără îndoială. La ultima şedinţă a comitetului de privatizare, care este forumul de conducere colectiv al ADS-ului, am discutat aceste reredevenţe, noi am hotărât în Comitet să prezentăm două, trei simulări cu diferite grade de creştere a redevenţelor.
Dincolo de promisiuni, concluzia este amară.
„Ori e indiferenţă crasă, ori neputinţă, ori dacă nu... mai trebuia înfiinţat un DNA”, spune Alexandru Gheorghe, fermier.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
