ROMÂNIA FURATĂ. Afacerea „Panseluța”
Bucurestiul s-a tot înfrumuseţat în ultimul deceniu cu panseluţe. Poate părea o pasiune frivolă a edililor Capitalei, dar lucrurile sunt cât se poate de serioase, dacă ne uităm la cifre: în ultimii nouă ani, cele 6 primării de sector şi cea generală au plătit 800 de milioane de euro pentru amenajarea spaţiilor verzi. Cu toate acestea, capitala României rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spaţiu verde pe cap de locuitor şi calitatea aerului. Specialiştii susţin că banii au fost cheltuiţi de fapt haotic: au fost cumpărate la suprapreţ specii de flori şi pomi care se ofilesc rapid, în detrimentul celor rezistente, care produc mult oxigen şi reţin mult praf. Amenajările nu s-au făcut de către specialişti, ci după bunul plac al firmelor sau al unor primari. Banii au ajuns în conturile unor firme abonate la contracte din bani publici, care în ultimii ani au format un monopol, lucru recunoscut chiar de către autorităţi.
În comunism şi imediat după Revoluţie, exista cîte o entitate în fiecare sector care se ocupa de amenajarile peisagistice. Fiecare Administraţie a Domeniului Public înfrumuseţa cu forţe proprii bulevardele şi parcurile. ADP-urile aveau sere proprii în care producea flori şi arbuşti. În 2010, din cauza crizei economice, Guvernul a decis restructurarea unor instituţii bugetare, printre care şi ADP-urile.
Alexandru Cioabă, director adjunct ADP Sector 2: „Am avut cam 300 de oameni la spaţii verzi şi ne ocupam singuri de ele. Când s-a produs acea restructurare masivă, am mai rămas cu vreo 50 de oameni + atunci a trebuit să externalizăm aceste servicii”.
Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Erau undeva la 900 de angajaţi, din care undeva la 70% se ocupau strict cu întreţinerea spaţiilor verzi, la momentul ăsta suntem undeva la 20% din efectivul de la acea dată”.
A urmat vânzarea serelor. Azi, mai există spaţii de producere a plantelor doar în sectoarele 2 şi 6. Imediat după concedieri, şefii instituţiilor au început să cumpere flori şi copaci, pentru amenajarea Capitalei. Suma cheltuită a crescut de la un an la altul. De la câteva milioane de euro pe an 2011, până la cîteva zeci de milioane de euro pe contract în prezent. Diferenţele dintre sectoarele în care se plantează flori proprii şi cele care cumpără sunt majore. Panseluţa, cea mai cunoscută floare utilizată în amenajarea spaţiilor verzi, este una dintre florile produse la ADP Sector 6. Preţul e infim.
Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Este undeva de ordinul a câţiva bani, 3-4 bani”.
În sectoarele fără sere, preţul panseluţei creşte vertiginos.
Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Sunt undeva la căţiva zeci de eurocenţi (...) Raportul e undeva de 1 la 100”.
Buget de milioane de euro
ADP Sector 6 are un buget anual de 15 milioane de euro. Deşi produce flori şi arbuşti, pe 14 aprilie 2016 a încheiat un contract de 45 de milioane de euro pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă. Contractul e pe patru ani şi a fost atribuit unei asocieri de cinci firme: Geca Impex PM, Cris Garden, Garden Center Grup, MBC Construct Prest şi Pergola Grădini Decorative, singurul participant la licitaţie. Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Survine tocmai ca urmare a deficitului de personal”.
Adrian Vigheciu conduce ADP Sector 6 din 2012, după ce fotoliul de primar al Sectorului 6 a fost câştigat de penelistul Rareş Mănescu. Înainte, Adrian Vigheciu fusese consilier personal al senatorului PSD Gabriel Mutu, actualul primar. Contractul de 45 de milioane de euro a fost semnat de Rareş Mănescu cu două luni înainte să părăsească fotoliul de primar.
Înaintea venirii lui Adrian Vigheciu la ADP, primăria, sub mandatul edilului PDL Cristian Poteraş, încheiase, tot înainte de alegeri, un alt contract pentru amenajarea spaţiilor verzi. Curtea de Conturi spune că, în cei 4 ani cât a fost în vigoare, contractul ar fi produs o pagubă de 8 milioane de euro. ADP Sector 6 ar fi plătit între 2013 şi 2014 peste 5.000 de arbuşti thuya, deşi ar fi fost plantaţi doar 1.500. La arborii Acer, pierderile au fost de 88,8%. Firmele sunt aceleiaşi cu care a semnat şi Rareş Mănescu.
Cristian Poteraş a fost condamnat în mai 2015 la opt ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru eliberarea ilegală a unor titluri de proprietate.
Conducerea primăriei Sectorului 6 spune că vina dispariţiei arborilor aparţine cetăţenilor sectorului care distrug şi fură.
Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Haosul este, din păcate, la nivelul întregii Capitale. Dar se lucrează intens, în momentul acesta, fiind o filosofie unitară pentru a exista o unitate dincolo de interiorul sectoarelor, la nivelul Bucureştiului”.
Cel mai scump parc din țară
Sectorul 6 deţine şi recordul celui mai scump parc din ţară. Lucrările de renovare ale Parcului din Drumul Taberei au durat peste doi ani şi au costat 17 milioane de euro.
Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6: „Proiectul a fost unul avangardist, chiar pentru nivelul Bucureştiului. Cu labirint englezesc, cu poduri suspendate, cu plante foarte rar întâlnite în România, cu o seră cu plante exotice. Acela a fost proiectul acceptat, care a fost şi în dezbatere publică”.
Investiţiile făcute anterior în spaţiile verzi din Parcul Drumul Taberei au fost distruse în timpul lucrărilor de renovare. Curtea de Conturi spune că spaţiul verde actual este mai mic decât a fost înainte.
Pagube în sectorul 5
În sectorul 5, după 2010, spaţiile verzi au fost administrate de societatea, SC Amenajare Edilitară şi Salubrizare SA. 66% din acţiuni sunt deţinute de ADP Sector 5, iar restul de 34%, de catre Consiliul Local.
Daniel Florea, primarul Sectorului 5: „Această societate a funcţionat, conform Curţii de Conturi, încă de la înfiinţare până în momentul în care am venit eu, ilegal. În sensul în care toate investiţiile s-au făcut din capitalul social. Nu s-au făcut niciodată facturi, motiv pentru care nu s-a plătit niciodată TVA”.
În cei şase ani de activitate, societatea a făcut achiziţii de aproape 10 milioane de euro. Paguba adusă bugetului e de aproape un milion de euro.
Curtea de Conturi spune că, la achiziţiile făcute de societatea Administrare Edilitare şi Salubrizare SA au diferenţe chiar şi de 11 ori, pentru aceleaşi produse. O magnolie în Parcul Romniceanu a costat 405 lei, iar în Parcul Pecineaga, doar 35 de lei. Un Chamaecyparis gold a costat 243 de lei pentru Parcul Romniceanu, iar în Parcul Pecineaga, doar 162 de lei. Fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, este urmărit penal de DNA pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi e acuzat că ar fi luat şpagă 90 de milioane de euro.
Parcul Copiilor și al ilegalităţilor
Şi în Sectorul 4 Curtea de Conturi spune că au fost ilegalităţi. În Parcul Copiilor, au fost decontate lucrări care nu au fost făcute niciodată.
Reporter: „Cum se face plata unor astfel de lucrări. Merge cineva de la primărie să vadă la faţa locului dacă ce cere pe factură firma respectivă se găseşte şi la faţa locului sau pur şi simplu se decontează factura fără să se verifice?”.
Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4: „Este obligatoriu acest lucru. Orice lucrare este însoţită la final, face parte din mecanismul de plată pe care o factură îl are, este însoţită de un proces verbal de recepţie, care e semnat de angajaţi ai primăriei noastre”.
Este vorba despre plante şi gazon care, în realitate, nu au fost găsit pe teren. În 2010, suma cheltuită a fost de 354.000 de lei pentru plante perene şi gazon care sunt de negăsit. Primăria dă vina pe secetă şi hoţi.
Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4: „Mulţi bani s-au dus utilizând ineficient tipuri de plante care rezistă o săptămână, două, trei - cinci. Sunt plante pe care, din nefericire, Curtea de Conturi nu le mai poate verifica anul viitor, pentru că o dată ce au fost puse dispar”.
Lipsa de comunicare între autorităţi a dus, tot în sectorul 4, la distrugerea unor lucrări de aproape 250.000 de euro.
„S-a reţinut efectuarea unor amenajări peisagistice la scuarul de pe toată lungimea Şoselei Berceni, distruse în 2010 ca urmare a lucrărilor de supralărgire efectuate de Administraţia Străzilor. Aceste cheltuieli ineficiente au fost ca urmare a lipsei de comunicare dintre Sectorul 4, Primăria Capitalei şi Administraţia Străzilor, care au dus la efectuarea de cheltuieli cu lucrări de modernizare a unor spaţii verzi care au fost distruse în totalitate, demonstrând lipsa de viziune şi risipa banilor cetăţenilor”, potrivit Curţii de Conturi.
Actualul primar afirmă că majoritatea lucrărilor nu au o viziune comună.
Reporter: „Până acum s-a apelat la un peisagist când s-a amenajat în Sectorul 4?”
Daniel Băluţă: „În unele situaţii da, în alte situaţii, nu. Nu a existat o regulă din acest punct de vedere”.
Sectorul 3, campion la coșuri de gunoi și bănci
Primăria Sectorului 3, sub mandatul lui Robert Negoiţă, este acuzată că ar fi făcut ilegal lucrări de amenajare pe bulevardul Unirii. Curtea de Conturi, Garda de Mediu şi Poliţia Locală spun că, astfel, ar fi fost redus spaţiul verde. În 2013, Poliţia Locală a amendat de patru ori firma care administrează spaţiile verzi. ADPB S.A. a avut de plătit 210 mii de lei. 96% din acţiunile societăţii sunt deţinute de Consiliul Local, iar restul de investitori privaţi. Digi24 a vrut să obţină un punct de vedere de la conducerea ADPB SA, dar directorul acestei societăţi, Florentin Corbuleanu, a refuzat orice dialog.
Primăria Sectroului 3 a continuat şi în 2014, şi 2015 lucrările de amenajare a Bulevardul Unirii, deşi acesta este în administrarea Primăriei Capitalei. În 2014, a fost amendată firma care executa lucrările, Delta ACM 93 SRL, deoarece a executat parcări şi trotuare pe spaţiul verde al Primăriei Capitalei. Tot pentru lucrări ilegale comandate de Primăria Sectorului 3 pe Bulevardul Unirii a fost amendată şi firma Vigohotel Invest.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Acest tip de amenajare se evidenţiează prin faptul că se vede lipsa unor studii: studii de specialitate, studii de trafic, studiu socio, pentru a vedea unde poposesc oamenii, unde preferă să stea şi prin caracterul vegetaţiei propuse. Bulevardul Unirii are o valoare relativ istorică şi cred că ar fi fost mai potrivit să se introducă altfel de elemente, poate nu chiar atât de colorate”.
Specialiştii spun că Sectorul 3 se remarcă şi prin cel mai mare număr de bănci şi coşuri de gunoi pe metru pătrat.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Ele nu sunt folosite, deoarece nu au gunoi în ele”.
Tot în Sectorul 3 apar şi primele jardiniere din ciment.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Nu înţelegem de ce s-au construit aceste jardiniere, în care s-a adăugat pământ suplimentar. Atunci când plantezi un arbore nou, balotul sau rădăcinile sunt cât mai aproape de suprafaţa pământului. Pentru arborii deja existenţi mari, doar adăugarea pâmântului suplimentar pe trunchi nu face altceva decât să-i dăuneze”.
O altă neregulă: copaci cu baza acoperită cu un fel pietriş cimentat.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Adăugarea acestui tip de material străin, am zice noi, la baza plantei, afectează pe termen mediu şi lung viabilitatea plantei. (...) Arborele nu mai respiră corespunzător şi nu se mai hrăneşte corespunzător. Se ia un metru jumate de la baza trunchiului, de jur împrejurul lui”.
Ce spune Curtea de Conturi
Neregulile au fost constatate şi de inspectorii Curţii de Conturi. Ei spun că, în ultimii ani, mii de copaci s-au uscat. Curtea de Conturi menţionează că în anul 2012, în Sectorul 3 s-au degradat 89.158 de arbuşti, în valoare de un milion de euro. În 2013, din arbuştii Taxus Baccata plantaţi pe bulevardul Theodor Pallady nu a rămas niciunul. Paguba a fost de 330.000 de euro. Sectorul 3 deţine şi recordul celui mai scump copac: teiul de 2.500 de lei bucata, a celei mai scumpe bănci - 3.890 de lei. Amîndouă sunt de nouă ori mai scumpe decât în celelalte sectoare.
Platanul ar fi o altă investiţie despre care specialiştii spun că este inutilă.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Introducerea unui număr atât de mare de platani denotă lipsa de expertiză a echipei care a alcătuit proiectul. Este binecunoscut la nivel mondial că această specie dezvoltă o ciupercă, care îl afectează între doi şi cinci ani, iar arborele riscă să moară”.
Marile capitale ale Europei au renunţat demult la această specie de copac, din cauza dezavantajelor pe care le are.
Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti: „Pe lângă aliniamentul existent, care era din stejar, au mai făcut inserţii tot de platan, care au fost dublaţi în locurile de parcare tot de platani, iar către stradă sunt plantaţi tot platani. Introducerea de monospecie într-un aliniament nu este cea mai fericită alegere, nici din punct de vedere economic. În cazul în care unul dintre exemplare se îmbolnăveşte, şi celelalte vor suferi şi vor trebui înlocuiţi toţi.
Parcul Brâncuși, luat cu asalt
Ultima amenajare peisagistică în sectorul 3 a început acum cîteva săptămâni. Parcul Brâncuşi a fost luat cu asalt de câteva firme, care au intrat cu excavatorul în parc şi au distrus spaţiul verde.
Andrei Corlan, comisar Garda de Mediu: „Primăria Sectorului 3, prin nişte firme contractante, făcea o amenajare a zonei respective, modificarea aliniamentului şi amplasarea unei piste de biciclete, unde s-a constatat reducerea spaţiului verde. La momentul controlului, echipa de comisari care s-a deplasat a constatat faptul că acestea nu deţineau documentele care să reglementeze investiţia respectivă”.
Firma Mary Villa a fost amendată cu 10.000 de lei si i s-a cerut să oprească lucrările. După doar o săptămână, aceeaşi firmă efectua în acelaşi loc pavarea spaţiului verde distrus cu doar câteva zile înainte.
Digi24 a cerut primarului Robert Negoiţă un interviu, dar acesta a refuzat. El este anchetat de DNA pentru evaziune fiscală în formă continuată. Primarul Sectorului 3 este cel mai mare datornic la bugetul statului, cu o creanţă de peste 55 de milioane de euro.
Achiziție directă la sectorul 2
În sectorul 2, contractele pentru amenajarea spaţiilor verzi s-au făcut prin achiziţie directă, în proporţie de 72%. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a efectuat în decembrie 2012 un control, în urma căruia a constatat că ADP Sector 2 a divizat un contract mare în mai multe contracte mai mici, pentru a nu mai organiza licitaţie.
Firmele care au câştigat contractele în Sectorul 2 se regăsesc şi în celelalte sectoare.
Alexandru Cioabă, director adjunct ADP Sector 2: „Au câştigat un anume monopol, pentru că eu acum, declarativ, dacă aş vrea să schimb firmele acestea, nu cred că aş avea un potenţial candidat pe piaţă. Eu firmele acestea le cunosc din anii 1998-1999. Ele funcţionau sub denumiri diferite. Patronii cam aceiaşi sunt”.
Geca Impex PM SRL este deţinută în proporţii egale de soţii Gelu şi Verona Palamaru. În ultimii şase ani, această firmă a avut o cifre de afaceri de 55 de milioane de euro. Majoritatea banilor sunt din contracte cu statul, Geca are contracte cu ADP-urilor din sectoarele 1, 2, 4, 5 şi 6. În presă au apărut informaţii potrivit cărora Gelu Palamaru ar fi naşul liderului PNL Gheorghe Flutur. Gelu Palamaru a fost contactat la sediul firmei, dar nu a dorit să ne ofere un punct de vedere.
Garden Center Grup SRL este controlată de omul de afaceri Ion Olteanu, unic acţionar şi administrator. În ultimii şase ani, firma a încasat 87 de milioane de euro, din contracte cu ADP-urile sectoarelor 1, 2, 3, 5 şi 6 şi cu oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Bacău, Brăila şi Sinaia. Ion Olteanu este acţionar şi la firma Eco Horticultura SRL, care în ultimii ani a încheiat numeroase contracte cu ADP-urile sectoarelor 1, 2, 5 şi 6 şi cu primăria Capitalei şi cu cea a Sectorului 4. Din aceste contracte, i-au mai intrat în conturi încă 10 milioane şi jumătate de euro.
DNA a luat la puricat anul trecut unul din contractele din bani publici obţinute de firma lui Ion Olteanu, Garden Center Grup, şi a ajuns la concluzia că acesta ar fi fost atribuit ilegal. Este vorba de un contract de 300.000 de euro, privind amenajarea unui parc în Miercurea Ciuc. Viceprimarul acestui oraş, Szoke Domokos, a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu şi de instigare la fals în înscrisuri oficiale.
Procurorii anticorupţie au depus la dosar şi o serie de interceptări telefonice, prin care îl suspectează pe Domokos că ar fi beneficiat de foloase necuvenite, după ce a semnat respectivele documente.
Szoke Domokos - dirigintele de şantier, potrivit DNA: Szoke Domokos - „Şi de aceea am dat drumul la asta. Ca să primim şi noi de aici 30 de mii de lei, nu? Sau ce ştiu eu, cât la sută obişnuiesc să se dea, 10% sau 20% sau 30, înţelegi, şi dacă noi îi apărăm mult pe ei, putem chiar deveni suspecţi”.
Patronul firmei Garden Center Grup nu a dorit să ne ofere un punct de vedere.
Cris Garden SRL îl are ca unic asociat şi administrator pe Sorin Cristian Cosac. În ultimii şase ani, a avut cifre de afaceri de 53 de milioane de euro, din contracte cu ADP-urile sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 6 şi cu Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. Sorin Cristian Cosac are 38 de ani şi a intrat în afaceri la începutul anilor 2000. În firma General Grup SRL, care se ocupa cu comerţul televizoarelor şi al aparatelor electrice, i-a avut ca parteneri pe Omar Mukhles, fratele celebrului Omar Hayssam - acuzat de terorism şi de numeroase afaceri ilegale, firma siriană Ogharit, controlată tot de Omar Hayssam, şi pe Sergiu Dumitru Sorescu, fiul fostului şef al Poliţiei Române, Dumitru Sorescu.
Fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu, în mandatul căruia s-au semnat toate contractele pe spaţii verzi, a fost arestat de DNA şi este judecat în prezent pentru luare de mită.
Record de contracte la sectorul 1
Sectorul 1 deţine recordul la contracte pentru amenajarea de spaţii verzi. În ultimii 9 ani, ADP Sector 1 a semnat 3 contracte în valoare de peste 160 de milioane de euro cu consorţiul de firme - Triumf Gardening, Geca Impex PM, Romprest Service SA, Garden Center Grup şi Maxi Design Construct: în 2007 - în valoare de 2.7 milioane de euro, în 2009 - de 47,6 milioane de euro şi în 2013 - de 110 milioane de euro.
Triumf Gardening a încasat în ultimii 6 ani 75 de milioane de euro. Firma îi are ca acţionari pe soţii Florin Valentin şi Natalia Liliana Adela Petrescu. Banii au venit în principal din contractele încheiate cu ADP Sector 1. În 2008, Triumf Gardening a mai primit două contracte de la ADP Sector 2.
Altă firmă preferată de Primăria Sectorului 1 sub mandatul lui Andrei Chiliman este Romprest Service SA. Deşi profilul de bază al companiei e salubrizarea, Romprest şi-a făcut şi o divizie de amenajare de spaţii verzi, cu care a câştigat contracte bănoase alături de Triumf Gardening. Romprest a primit de la Primăria Sectorului 1 şi serviciul de salubrizare. În ultimii 6 ani, Romprest a avut o cifră de afaceri de 351 de milioane de euro. Firma e controlată de omul de afaceri Florian Walter, care a fost arestat în primăvara acestui an, pentru acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Una dintre lucrările făcute de consorţiu este amenajarea spaţiului verde din Piaţa Charles de Gaulle. Lucrările au costat 430.000 de euro.
Marian Marinescu, director general ADP Sector 1: Arată aşa...a junglă. Cred că, dacă ar fi fost după mine, eu nu l-aş fi făcut aşa, pentru că vizual îţi taie toată imaginea. Dacă eşti din provincie, te învârţi în rondul acela şi nu prea ştii pe unde s-o iei. Aşa, dacă era ceva mai jos plantat, probabil că vedeai spre televiziune, spre Arcul de Triumf, spre Piaţa Victoriei”.
Primăria Sectorului 1 a plătit 55 de lei pentru fiecare din cele 186 de fire de Tamarix. Pe piaţa liberă, Tamarixul costă 12 lei, de patru ori şi jumate mai puţin. ADP Sector 1 a decontat 35 de bucăţi de Physocarpus la preţul de 65 de lei bucata, în timp ce pe piaţă preţul acesteia e de doar 15 lei. Symphoricarposul, care în magazine costă 7 lei, a fost decontat de ADP Sector 1 cu 35 de lei, 100 de exemplare. Cea mai mare diferenţă de preţ a fost înregistrată la Buxuşi. Pe piaţă un exemplar costă 5 lei, dar ADP Sector 1 a decontat 1.715 exemplare la preţul de 100 de lei bucata, de 20 de ori mai mult.
Marian Marinescu, director general ADP Sector 1: „Nu mi se pare în regulă, dacă este diferenţa asta aşa de mare. Dar o să mă uit şi eu în acte, să văd ce aţi descoperit dumneavoastră. Preţul poate să fie undeva pe-acolo, plus-minus 20%, pentru că e o piaţă concurenţială. Te duci şi cauţi, scoţi la licitaţie. Vezi cine vine. Poţi să anulezi licitaţia dacă ţi se par neoneroase”.
Toate contractele încheiate de ADP Sector 1 cu grupul de firme condus de Triumf au fost parafate în timpul mandatului fostului primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman. Grupul Triumf Gardenind a participat singur la licitaţia din 2009. În 2013, firma concurentă a fost descalificată. Andrei Chiliman a fost arestat de DNA şi este judecat în prezent, în libertate, pentru constituire de grup infracţional şi trafic de influenţă. Fostul edil este acuzat de procurori că cerea între 10 şi 15% comision din contractele atribuite de primăria Sectorului 1. Fostul edil, Andrei Chiliman, a fost contactat de Digi24, dar nu a dorit să ne ofere niciun punct de vedere.
Anul acesta, conducerea ADP Sector 1 a fost schimbată. Director general a fost numit Marian Marinescu, care şi l-a ales ca adjunct pe Alexandru Noapteş, fost director al CFR Călători, cel care a fost găsit de instanţă că nu şi-a putut justifica 1,4 milionae de lei din avere.
Marian Marinescu, director general ADP Sector 1: „El se va ocupa de serviciul mecanizare, serviciul drumuri, serviciul spaţii verzi, compartimentul auto, parcările, semnalizările rutiere şi să vedem ce-i mai dau să facă. Strict juridic, o să fie la mine contabilitatea, resursele umane clar o să fie la mine, achiziţiile publice ori la mine, ori la el, vedem cum, că şi ăsta e un serviciu destul de greu. Biroul de inspecţie probabil o să fie la el, îl dau la el”.
Alexandru Noapteş nu a mai apucat să se ocupe de toate acestea, pentru că după difuzarea în exclusivitate de către Digi24 a acestei ştiri, şi-a dat demisia.
Deşi primăriile de sector au cheltuit sume record pentru amenajarea spaţiilor verzi, Bucureştiul se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul metru pătrat de spaţiu verde pe cap de locuitor. Minimul acceptat de Uniunea Europeană este de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.
Într-un răspuns scris trimis la redacţie, actualul edil al capitalei, Gabriela Firea, recunoaşte că Bucureştiul e un oraş poluat: „Din cauza unor niveluri ridicate de particule în suspensie PM 10 înregistrate pe întreg teritoriul României, Comisia Europeană a declanşat începând cu anul 2009 procedura de infrigement pentru calitatea aerului în România, pentru indicatorul particule în suspensie PM 10 , municipiul Bucureşti situîndu-se pe lista zonelor şi aglomerărilor din ţară, pentru care s-au înregistrat neconformităţi legate de calitatea aerului”.
În 2009, Capitala avea în jur de 9 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Primarul Sorin Oprescu a comandat în 2011 o inventariere a spaţiilor verzi şi a luat o serie de măsuri prin care a mărit artificial spaţiul verde al Bucureştiului.
Conform ultimei statistice realizate prin finalizarea Cadastrului Verde - Registrului spaţiilor verzi din Municipiul Bucureşti, la data de 31.12.2011, suprafaţa de spaţiu verde din domeniul public pe cap de locuitor era de 23,21 metri pătraţi.
Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele EcoCivica: „Ce-a făcut Sorin Oprescu prin acest Cadastru Verde (...) este că într-o zi, peste noapte, de la 9 metri pătraţi cât avea Bucureştiul în 2009, s-a ajuns, scriptic, să avem 23 de metri. A tras Pădurea Băneasa în intravilan, pe hârtie, însă n-a putut să modifice şi analizele de calitate a aerului. Conform acestui Cadastru Verde, este considerat spaţiu verde ceea ce se vede din avion coroana copacului. Este o aberaţie, ca să nu spun o prostie. Pentru că există şi iarnă, perioadă în care coroana copacului nu poate fi considerat spaţiu verde. Toate suprafeţele de lacuri sunt considerate spaţii verzi. Toate suprafeţele de locuri de joacă pentru copii sunt considerate spaţii verzi. Ori aceste locuri de joacă sunt acoperite în ultimii ani, şi în mod special în Sectorul 3, cu un soi de tartan”.
Realizarea Cadastrului Verde a costat 2.650.000 de euro. Banii au fost încasaţi de firmele Theotop SRL, Blominfo Geonet SRL, Geoter Proiect SRL şi Cornel & Cornel Topoexim SRL. După publicarea studiului, a ieşit un mare scandal, deoarece pentru mărirea artificală a numărului de metri pătraţi pe cap de bucureştean au fost luate în calcul inclusiv locurile de veci.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
