Colectiv - trei ani fără dreptate. Cine consideră rudele și supraviețuitorii că sunt adevărații vinovați
La trei ani de la tragedia din Colectiv, victimele incendiului şi-au pierdut răbdarea să mai aştepte dreptatea în justiţie. Patru dosare penale, trei reuniri, trei instanţe, un judecător pensionat şi zeci de termene în instanţă nu au dat niciun răspuns în privinţa vinovaţilor. Urmăriți într-un nou episod „România furată” poveștile supravieţuitorilor din Colectiv care îşi caută dreptatea în tribunale şi care cer într-un singur proces despăgubiri de peste 200 de milioane de euro.
Marian Leuşteanu îşi prezintă prietenii morţi în fotografiile de la sediul Colectiv: Costi Ignat, prietenul meu, toboşarul meu. Laurenţiu Vârlan, Adrian Rugină, un om deosebit, toboşar, prieteni buni. Alexandru Paul Georgescu, basist. Alexandru Chelba, fotograf.
Au trecut trei ani de la incendiul de la Colectiv. Încet, încet, victimele îşi pierd speranţa că se va face dreptate. Se plâng de lentoarea procedurilor judiciare şi cred că moartea celor 64 de tineri a fost în zadar.
Jean Chelba, tatăl lui Alex Chelba: Toată lumea mă întreabă: ce vreţi, mă, voi de la acest proces şi eu spun aşa: Să se schimbe ceva în ţara asta. Nu s-a schimbat nimic în trei ani de zile.
Eugen Iancu: Observaţi că la fiecare incendiu iese câte un pompier şi spune „Acu două săptămâni l-am amendat". Ăsta e un circ. Se duc şi dau o amendă de o mie, două de lei e, de fapt, o şpagă, o înţelegere între statul român şi acei oameni. De ce? Ca în cazul unui alt incendiu să nu răspundă nimeni.
Citește: 3 ani de la Colectiv. Cine erau cei 64 de tineri care și-au pierdut viața în urma incendiului
Marian Leuşteanu: Şi eu cred că în momentul în care îşi pierd viaţa 27 de oameni, după care urmare a serii respective încă 37 nu mai sunt printre noi şi după aproape trei ani nu ai încă niciun vinovat, presupun că cercetările merg mai greu şi se adună fapte şi se adună probe în dosar, iar eu sper ca în final, în următorii zece ani, să avem şi un răspuns final la acest proces.
Adrian Albu, victimă Colectiv: (Au trecut trei ani de la Colectiv. Ce s-a schimbat în România de atunci?) În România? Foarte puţin şi nu în bine. Există posibilitatea ca cineva care are o problemă acolo sus, să schimbe legile ca să scape el şi să ne afecteze pe noi toţi. Şi ca procesul ăsta, ce a durat trei ani până acum, să fie degeaba, în momentul în care cineva hotărăşte că nu vrea el un dosar.
Colectiv. Primele trei dosare, conexate
Primul dosar penal a fost deschis chiar în acea noapte, pentru omor din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă. Autorul era, deocamdată, necunoscut. Câteva luni mai târziu, procurorii spun că patronii clubului s-ar face vinovaţi de aceste infracţiuni.
Câteva zile mai târziu, se mai deschid alte trei dosare - unul îi privea pe angajaţii ISU care verificaseră clubul Colectiv cu câteva săptămâni înainte de tragedie. Anchetatorii îi acuzau de abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei. Mai exact: nu i-au sancţionat pe patronii clubului ca să îi determine să intre în legalitate.
Al treilea dosar era împotriva primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone şi a altor trei funcţionari din primărie. Ei erau cercetaţi tot pentru abuz în serviciu pentru că eliberaseră acord de funcţionare clubului, fără ca acesta să aibă avizul de incendiu.
Ultimul dosar îi priveşte atât pe cei trei patroni, cât şi pe reprezentanţii firmei care au asigurat focul priotehnic de la care s-au aprins pereţii.
Citește: #Colectiv. Reconstituire INSEMEX: Viteza flăcărilor, 3.5 metri/secundă
Pensionarea judecătorului Terceanu
Dosarele stau la parchet, în cercetare penală, în funcţie de complexitatea audierilor. Primii care sunt trimişi în judecată sunt cei doi pompieri, în decembrie 2015. Dosarul celor trei acţionari ajunge la judecător în aprilie 2016, iar cel al primarului Piedone o lună mai târziu.
Cel mai greu a mers ancheta în dosarul pirotehniştilor, care a ajuns la tribunal abia în august 2018.
După ce, timp de doi ani, fiecare dosar a stat la instanţa la care a fost repartizat - Judecătoria Sectorului 4, Tribunalul Militar Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti, în ianuarie 2018, primele trei cauze se reunesc la Tribunalul Bucureşti. Toate cele 17 volume ajung la un loc şi trebuie analizate de judecătorul cauzei - Valeriu Mihai Terceanu.
Deşi toată lumea se aştepta ca, în sfârşit, judecata să înceapă în forţă, lucrurile au stagnat. După ce a audiat doar trei martori, judecătorul Valeriu Mihai Terceanu a cerut să iasă la pensie.
Laura Radu, preşedintele Tribunalului București: Domnul judecător Terceanu, începând cu data de 3 septembrie, a fost eliberat din funcţie urmare a pensionării domniei sale. Dumnealui a apreciat că acesta este momentul la care a considerat că este adecvat să-l valorifice şi în consecinţă, a aplicat către Consiliul Superior al Magistraturii cu o cerere în acest sens.
Noul judecător al procesului Colectiv
Un nou judecător a fost desemnat pe 22 octombrie. El este Mihai Bălănescu şi nu are vârstă de pensionare.
Laura Radu, preşedintele Tribunalului București: (Puteţi estima când vom avea o soluţie pe fond în dosarul Colectiv?) Este greu de estimat când vom avea o soluţie, pentru că, în primul rând, dosarul este deosebit de complex, aceasta presupune o alocare a numerose resurse pentru desfăşurarea lui în condiţiile Codului de procedură penală şi am în vedere atât resurse umane şi cât resurse materiale din perspectiva faptului că este necesară audierea unui număr mare de părţi civile.
Avocat Diana Hătneanu: Este primul termen în care am avut şedinţă cu noul judecător care a fost repartizat acestui dosar şi s-au discutat, în principal, cererile de probe. Important este că a considerat că nu trebuie reaudiaţi cei trei inculpaţi care au fost deja audiaţi de judecătorul precedent, astfel încât procedura continuă în mod normal. Vom avea 25 de martori dintre cei audiaţi în faza de urmărire penală, audiaţi şi de către instanţa de judecată la următorul termen.
Citește: De ce nu mai are România bancă de piele. Dezvăluirile unui fost director al Agenţiei de Transplant
Jean Chelba: Am ieşit din sală oarecum mulţumit. Şi în spatele acestei mici mulţumiri pe care o am în urma a două ore şi un sfert de şedinţă la tribunal mi-am amintit de bătaia de joc pe care a făcut-o fostul judecător, celebrul deja Terceanu, care ne-a lăsat baltă. Eu acum un an jumate i-am strigat în sală să nu ieşi la pensie şi el a spus că este o chestie personală. Şi-a bătut joc de noi, ceea ce s-a întâmplat astăzi îmi dă speranţe.
Eugen Iancu: L-aţi auzit pe ministrul Justiţiei interesându-se vreodată de acest dosar? L-aţi auzit pe preşedintele României interesându-se vreodată de acest dosar sau pe primul ministru sau pe un parlamentar măcar, domnule vreau să ştiu ce se întâmplă acolo? Din punctul meu de vedere, suntem conduşi de o clasă politică infectă, nepăsătoare la tot.
Citește: Viorica Dăncilă a refuzat să transmită un mesaj victimelor de la Colectiv
Adrian Albu, victimă Colectiv: Sunt în proces pentru rănile şi suferinţele pe care le-am avut şi pentru sora mea, care a murit după trei săptămâni de chin în spital. Termenul de astăzi mi s-a părut un termen în care cred că s-a făcut un pas înainte, spre deosebire de cele anterioare când mergeam din amânare în amânare.
Marian Leuşteanu, victimă Colectiv: Nu mi-am angajat un avocat pentru că eu mă consider o victimă şi cred că de partea mea ar trebui să fie procurorii. Eu nu trebuie să mă apăr de cineva, din contră. Eu sunt cel care trebuie să fie apărat de procuratură, în special.
Citește: Tatăl unei victime din Colectiv: Nu s-a schimbat nimic, dimpotrivă, parcă toate se prăbușesc
Colectiv. Al patrulea dosar
Al patrulea şi ultimul dosar este acum la Sectorul 4 şi se judecă în Cameră Preliminară. El a fost finalizat abia anul acesta. Şi pentru acesta, avocaţii vor cere conexarea la dosarul mare, procedură care poate întârzia, din nou, judecata cu câteva luni.
Avocat Diana Hătneanu: Între timp, a fost trimis în judecată dosarul şi pentru alte 44 de persoane vătămate, acel dosar este în fază de cameră preliminară la Judecătoria sector 4, aşteptăm şi noi primul termen de judecată. După ce se va termina procedura de Cameră preliminară vom solicita, cel puţin partea pe care o reprezint eu şi probabil că şi alţi colegi, vom solicita trimiterea acelui dosar aici pentru a se discuta şi reunirea sa, pentru a exista un singur dosar cu privire la toate victimile şi cu toate persoanele vinovate de ceea ce s-a întâmplat.
Citește: Dragnea, despre Colectiv: Pentru mine nu este clar ce s-a întâmplat acolo. Poate am citit invenții
Rudele cer extinderea cercului de responsabili: supraviețuitorii din Colectiv mor din cauza bacteriilor, când în spitale nu sunt raportate bacterii
Deşi au trecut trei ani de atunci, părinţii celor dispăruţi nu s-au împăcat cu ideea că fii şi fiicele lor nu mai sunt.
Elena Matei, mama lui Matei Dan Alexandru: Îl aştept în fiecare zi să intre pe uşă. Partea proastă e că nimeni nu încearcă să facă nimic concret ca să se afle, într-adevăr, adevărul, ce s-a întâmplat acolo, ce a fost cu acea deflagraţie care în 150 de secunde a distrus atâţia copii şi chiar nu cred că vom afla cândva adevărul.
Rudele celor morţi spun că în momentele de după incendiu nu s-a făcut tot ce era posibil pentru salvarea răniţilor şi că documente esenţiale pentru anchetă sunt ascunse de autorităţi, lucru care ar trebui să extindă cercul de responsabili și suspecți.
Eugen Iancu, tatăl lui Alex Iancu: Vreau să ştiu cine a semnat acea hârtie prin care s-a interzis autopsia copiilor în străinătate, vreau să ştiu cine a semnat de la DSP, în cazul meu de exemplu, în cazul spitalului Sfântu Ioan, în ultimii cinci ani de zile că în acest spital nu sunt bacterii. Când copilul meu a murit cu cinci bacterii.
„Săptămâna minciunii”
Jean Chelba: Lipsa de omenie a conducătorilor a dus la această tragedie. Eu spun că în săptămâna cât a mai trăit Alexandru care, conform dosarului de autopsie avea 25-27 la sută arsuri, am declarat-o săptămâna minciunii. Pentru alţi părinţi a durat mai mult.
Marian Leuşteanu: Nu ştiu cine-i vinovat pentru acest lucru. Şi sunt mult prea mic să îmi dau eu cu părerea. Sper ca organele abilitate să găsească aceşti vinovaţi pentru că acest fenomen numit Colectiv nu poate să rămână aşa. Nu are voie să rămână aşa.
Adrian Albu, victimă Colectiv: Ani de zile, justiţia şi-a bătut joc de noi şi acuma alţii îşi bat joc de ea. Asta ne-a afectat pe noi tot timpul, pe noi tot poporul ăsta.
Jean Chelba: Fiind executiv, Ponta trebuia primul lucru să-l facă, să activeze mecanismul de într-ajutorare european, dar a fost minţit şi el la rândul lui de aceşti nemernici care ne-au omorât copiii. La noi îşi băteau joc de ei. Nu sunt transportabili, avem de toate, îi tratăm mai bine ca în Germania. Asta înseamnă răspândire de informaţii false.
Eugen Iancu, tatăl lui Alex Iancu: Nu poţi să ai interdicţia plecării răniţilor în străinătate în prima săptămână şi nimeni pentru asta să nu răspundă. Gândiţi-vă că oricare dintre dumnevoastră poate păţi în spital, se duce să se opereze de apendicită şi moare cu o infecţie la plămâni. Credeţi că aveţi vreo şansă să rezolvaţi o astfel de problemă? Vă spun eu, nu aveţi nicio şansă.
Detaliile care au dus la moarte și la supraviețuire
Marian Leuşteanu, victima Colectiv: Am avut mulţi prieteni care au... rămas aici. Doi erau cu mine la masă. E greu. (Cum ai scăpat?) Cu foarte mult noroc şi cu ajutorul divinităţii, cred eu. La momentul respectiv, pentru că într-un mod normal nu cred că aş fi avut nicio şansă să scap. Dacă eu eram la perete, la penultima masă şi cel de la margine a avut nevoie de îngrijiri medicale în străinătate ca să poată fi salvat. Între el şi mine, doi şi-au pierdut viaţa, iar eu am scăpat cu 10 la sută arsuri din suprafaţa corporală.
Adrian Albu, victimă Colectiv: Era ziua surorii mele şi am avut doi prieteni care au întârziat. Unuia dintre ei i-am dat un SMS chiar înainte de momentul în care a luat foc şi i-am scris adresa unde era clubul pentru că nu ştia unde este. Când am ieşit, m-am dus la ambulanţă şi când am văzut că nu pleacă am coborât şi am rugat un pompier să-mi scoată telefonul din buzunar şi l-am sunat pe acest prieten care a întârziat şi i-am zis să mă ducă la spital. Eu când am ieşit din club, am ieşit în curtea fabricii, atunci intrau ambulanţele. Eu am ieşit pe culoarul acela care ducea la container şi când am făcut stânga spre ieşirea din curtea fabricii era să dea o ambulanţă peste mine. Dacă nu punea frână mă călca, pentru că eu nu m-am dat la o parte. Şi asta a fost după jumătate de oră... Am dedus jumătate de oră pentru că eu am fost leşinat înăuntru. A fost prima oară în viaţa mea când am leşinat.
Citește: #Colectiv. Cei care au murit salvând vieți. Adrian Rugină şi Claudiu Petre, poveștile unor eroi
„În momentul în care eu am fost trimis la Elias, am tras un loz câştigător. Sora mea când a fost trimisă la Sfântu Ioan l-a tras pe cel necâştigător”
Marian Leuşteanu, victimă Colectiv: În primele trei zile, sau patru, au rămas fără pansamente, pentru că eram foarte mulţi oameni grav răniţi acolo. Am fost 24 sau 26 de oameni care am fost transportaţi către un spital care nu are secţie de arşi. Eu am stat cinci săptămâni în spital. Cinci săptămâni în spital după care am avut aproape 180 de zile de concediu medical.
Adrian Albu, victimă Colectiv: Ceea ce s-a întâmplat după a fost o loterie. Cum am fost împărţiţi la spitale. În momentul în care eu am fost trimis la Elias, eu am tras un loz câştigător. Sora mea când a fost trimisă la Sfântu Ioan l-a tras pe cel necâştigător. Asta a fost loteria. Dacă eu eram în locul ei, probabil că acuma aţi fi stat de vorbă cu ea, nu cu mine.
Citește: Mesajul întârziat al lui Dăncilă pentru victimele #Colectiv. Dimineață refuzase să transmită ceva
Marian Leuşteanu, victimă Colectiv: (Ce s-a schimbat în tine după Colectiv?) Nu ştiu, cred că am devenit mai voios, mai libertin, trăiesc clipa mai cu intensitate decât înainte şi am un motto, ca să spun aşa: Trebuie să fac în fiecare zi pe cineva să zâmbească. Pentru mine, acea zi e câştigată. Dacă reuşesc să fac pe cineva să zâmbească e bine. În loc să sărbătorim, să ne îmbătăm de bucurie, am ars de vii.
O altă nemulţumire a victimelor Colectiv este că nimic nu s-a schimbat în spitale după incendiul din club.
Marian Leuşteanu: Cel mai rău este că aproape după trei ani măsurile luate în ideea de a nu mai fi posibilă repeterea unui Colectiv a unui incident de asemenea natură cu pierderi de vieţi omeneşti, nu se văd.
Citește: #Colectiv. Suferinţa părinţilor: “Dumnezeu a pus-o pe Ioana la adăpost de o țară care nu o merită”
Neputința societății, pusă în cârca celor doi pompieri. Cine sunt adevărații vinovați?
Sentimentul general al victimelor este că nu au fost trimişi în judecată toţi cei responsabili de morţii şi răniţii de la Colectiv, adevăraţii vinovaţi fiind ocoliţi de anchetă.
Marian Leuşteanu: Nu poţi să ceri la doi pompieri, de exemplu, care au venit şi au făcut un control de rutină, să pui în cârca lor neputinţa ta ca societate.
Jean Chelba: Consider responsabili direcţi conducătorii de la acele momente de la Colectiv, începând cu primul ministru şi terminând cu ultimul şef de secţie care n-au fost în stare profesional să acorde un ajutor specializat acestor bolnavi, ordinele haotice care s-au dat la intervenţie care a fost zero.
Adrian Albu, victimă Colectiv: Este o dată ministrul Bănicioiu, o dată Arafat de la ISU pentru faptul cum au gestionat situaţia din seara aia şi modul cum au gestionat răniţii în zilele următoare. Când, doar în urma presiunii publice au hotărât ei să trimită răniţii afară.
Citește: #Colectiv. Președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria victimelor
Marian Leuşteanu, victimă Colectiv: Eu cred că şi statul are un procent de vină la ceea ce s-a întâmplat aici, pentru că nu pot să cred că nişte pompieri care fac un control nu sunt verificaţi de nimeni. Nu pot să cred că dumnealor nu au un şef şi că şeful dumnealor nu răspunde în faţa cuiva dintr-un minister care aparţine statului român.
Dovada că nu am învăţat nimic din acestă tragedie este că şi în ziua de azi, fabrica în care a funcţionat clubul Colectiv nu are autorizaţie de securitate la incendiu, anunţ afişat la poarta instituţiei.
În perimetrul fostei fabrici Pionierul îşi desfăşoară activitatea câteva zeci de firme, la trei ani de la incendiul devastator care a dus la moartea a 64 de tineri care participau la un concert de muzică rock.
În acest dosar s-au constituit părţi civile 250 de persoane, care au formulat pretenţii civile ce se ridică la 212 milioane de euro şi 51 milioane de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
