Banii europeni pentru românii săraci, furați de politicieni și prietenii lor
Programul pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, care a demarat acum nouă ani, este un eşec. Specialiştii susţin că a fost gândit prost, pentru că nu a urmărit să ajute cu adevărat persoanele defavorizate, ci a avut un scop electoral. Cele 500 de milioane de euro pe care ni le-a dat Uniunea Europeană pentru combaterea sărăciei au ajuns în conturile unor politicieni şi ale unor firme prietene. Fie sub formă de contracte, fie sub formă de mită. Deşi a cheltuit jumătate de miliard de euro pentru combaterea sărăciei, aceasta a crescut în ultimii nouă ani cu două procente. Cei care au făcut lumină asupra modului în care au fost cheltuiţi aceşti bani sunt procurorii DNA. După mai multe scandaluri de corupţie la nivel înalt, Guvernul vrea să modifice politica cu privire la combaterea sărăciei.
România este pe locul doi în Uniunea Europeană ca nivel de sărăcie. Mai săraci decât noi sunt doar bulgarii. Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică - INS - spune că unul din patru români e afectat direct de sărăcie.
Mihnea Preotesi, sociolog: „Dacă e să calculăm la o familie cu doi copii, doi adulţi şi doi copii, ar însemna în jur de 1.800 de lei, pentru o familie de patru persoane. Înseamnă că un sfert din populaţie trăieşte cu mai puţin de atât.”
Familiile sărace din România sunt cele în care fiecare membru e nevoit să trăiască cu mai puţin de 15 lei pe zi, bani pentru mâncare, haine şi plata facturilor.
Ilie Doru Marin, asistat social din Slatina: „Am o pensie de 272 de lei. Cu ce naiba să trăieşti? 9 lei pe zi...”
Ilie Doru Marin este un pensionar pe caz de boală din Slatina. Trăieşte din mila vecinilor şi a ajutorului pe care i-l mai dă primăria periodic.
8 milioane de români trăiesc de la leafă la leafă
Institutul Naţional de Statisitcă afirmă că alte 8 milioane de români au risc de sărăcie sau excluziune socială. Acestea sunt persoanele care trăiesc chibzuit, de la o leafă la alta, fac faţă cu greu plăţilor facturilor, nu-şi permit haine noi şi nu rezista la cheltuieli neprevăzute, ca o îmbolnăvire sau o înmormântare.
Mihnea Preotesi, sociolog: „De la doi copii încolo, deja rata sărăciei creşte exponenţial. Riscul de sărăcie pentru familiile cu trei copii şi peste este de 69%.”
Valeriu Nicolae, fost secretar de stat Ministerul Muncii: „Pericolul este acolo. Foarte mulţi copii care abandonează şcoala mult prea devreme. Legătura între educaţie şi angajare este foarte limitată şi asta e o problemă îngrozitoare. Sunt 170.000 de copii pe care nu-i regăsim. Deci, 170.000 de copii care ar trebui să-i găsim la şcoală şi nu sunt la şcoală.”
Pe fondul sărăciei din România, în 2008, Uniunea Europeană a decis acordarea de ajutoare pentru a atinge nivelul de trai al celorlalte ţări membre.
În ultimii nouă ani, Guvernul României a primit peste jumătate de miliard de euro, fonduri nerambursabile, bani destinaţi exclusiv ajutorării românilor săraci.
În primii șapte ani, programul s-a desfaşurat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura. APIA a cumpărat, prin licitaţie publică, alimente care au fost distribuite primăriilor.
Cu banii din prima tranşă, de 24 de milioane de euro, au fost cumpărate făină şi zahăr pentru un milion şi jumatate de români. Categoriile defavorizate au fost stabilite de către specialiştii Ministerului Muncii.
Săraci doar în campanie?
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „Un program care, în opinia noastră, nu a fost gândit în cel mai coerent mod posibil.”
Fostul ministru Dragoş Cristian Dinu susţine ca guvernele din perioada 2008 - 2015 nu au gândit acest program cu scopul ţintit de a ajuta categoriile defavorizate.
Dragoş Cristian Dinu: „Decât să încercăm să stabilim exact ce intervenţii vrem să finanţăm ca să creăm un impact şi să facem o diferenţă, am preferat să dăm aşa la mai toată lumea, fără a crea o valoare adăugată pentru cei care au cea mai mare nevoie de program.”
Valeriu Nicolae, fost secretar de stat în Ministerul Muncii: „PEAD-ul din păcate a fost folosit, în marea lui majoritate, pentru mită politică. În momentul în care veneau alegerile, brusc creşteau cererile către PEAD, ca să dăm la săraci făină, ulei.”
După primii nouă ani de la implementare, oamenii implicaţi în aplicarea programului ajung la concluzia că a fost un eşec cu puternic caracter electoral. În multe situaţii, alimentele au fost distribuite în campaniile electorale.
Reporter: E normal să distribui alimentele în campania electorală?
Adrian Pintea, director general APIA: „Dacă unii au procedat în aşa fel (...) normal că nu era un lucru bun sau benefic şi nu cred că era în beneficiul consumatorului final.”
60 de lei de sărac
Guvernele din perioada 2008 - 2015 au decis să mărească numărul beneficiarilor. Numărul beneficiarilor s-a dublat chiar după primul an de la demararea programului. lmplicit, banii cheltuiţi pe alimente. Timp de şase ani, Uniunea Europeană a dat României un sfert de miliard de euro, pentru ca Guvernul să cumpere alimente pentru aproape 15 milioane de persoane.
Numărul românilor beneficiari de alimente
2008 - 1.502.850 persoane
2009 - 2.877.756 persoane
2010 - 2.841.075 persoane
2011 - 2.385.433 persoane
2012 - 2.541.882 persoane
2013 - 2.513.160 persoane
Banii daţi de UE românilor săraci, 2008 - 2013
2008 - 24.258.046 euro
2009 - 28.202.682 euro
2010 - 29.951.704 euro
2011 - 49.578.143 euro
2012 - 60.689.367 euro
2013 - 55.880.716 euro
În 2014, an cu alegeri prezidenţiale, guvernul condus de Victor Ponta, candidat din partea PSD la cea mai înaltă funcţie în stat, a decis modificarea legislaţiei privind ajutorarea persoanelor defavorizate. Prin hotărârea de guvern nr.799 din 19 septembrie 2014, gestionarea programului a fost trecută la Ministerul Fondurilor Europene, iar plaja beneficiarilor a fost mărită cu 50%. La fel şi banii alocaţi.
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „În 2014, modalitatea prin care noi am definit persoanele beneficiare de POAD a fost destul de laxă. Aproximativ 60 de milioane de euro anual, catre persoane defavorizate, cu o plaja a beneficiarilor foarte mare, avem între 3,5 şi 4 milioane de beneficiari de POAD, şi dacă facem o împărţeală rapidă, asistenţa efectivă, impactul pe care noi îl producem la nivelul fiecarui beneficiar e undeva de 60 de lei.”
De ce nu vin nevoiașii să ia mâncarea?
Guvernul a decis, concomitent, şi mărirea coşului de alimente pentru săraci. În primii ani, persoanele defavorizate au primit doar zahăr şi făină, iar din 2012 şi mălai, paste, lapte praf, biscuiţi, orez, fasole uscată, conserve de mazăre, bulion, carne şi chiar miere. În ultimii doi ani, nu toţi beneficiarii s-au mai dus să-şi ia pachetele cu mâncare.
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „Situaţia nu este cea mai bună. Repet, în momentul de faţă avem primării care mai au pe stoc foarte multe pachete.”
În Slatina, anul trecut, o treime din pachetele au rămas depozitate mai multe luni într-o şcoală din oraş.
Mugurel Manea, purtător de cuvânt Primăria Slatina: „Această campanie de distribuire a alimentelor de la Uniunea Europeană a necesitat nu mai puţin de trei tranşe, două s-au derulat pe parcursul anului trecut, iar ultima a avut loc chiar luna trecută, între 20 şi 31 ianuarie.”
Funcţionarii primăriei Slatina au facut eforturi să distribuie pachetele cu alimente rămase din 2016 chiar și anul acesta.
Mugurel Manea, purtător de cuvânt Primăria Slatina: „Categoria de beneficiari a fost aceeaşi. Noi ne-am adresat tuturor beneficiarilor care erau cuprinşi şi menţionaţi de legislaţia în vigoare. De ce s-au prezentat doar unii şi alţii nu s-au prezentat, acest lucru nu avem de unde să-l ştim.”
Mărirea artificială a numărului beneficiarilor acestui program a fost făcută în Ministerul Muncii, în septembrie 2014, cu scopul scăderii ratei sărăciei.
În momentul demarării proiectului, în 2008, rata sărăciei în România era de 23,6%. Aceasta a scăzut în 2009 la 22,1% şi în 2010 la 21,6%, după care a crescut constant în ultimii ani, până la 25,4% în 2015.
Prin urmare, s-au cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru combaterea sărăciei, în schimb acesta a crescut cu aproape două procente în 8 ani de derulare a programului.
Contract neacordat. Motivul: neînțelegeri la mită
Singurii care au avut de câştigat de pe urma derulării acestui program sunt acţionarii unor firme abonate la contractele din bani publici şi şefii APIA. Primii ar fi primit contracte de zeci de milioane de euro, iar ultimii, mită de ordinul milioanelor de euro.
Aurel Pană a fost director adjunct al APIA şi unul din liderii Partidului Conservator. În 2013, Aurel Pană era preşedintele comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei pentru persoanelor defavorizate. Valoarea contractului era de 16 milioane de euro. Procurorii DNA au adunat probe potrivit cărora directorul adjunct al APIA ar fi cerut mită.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: „Aurel Pană ar fi pretins 10% din valoarea unui contract atribuit unei firme, care urma să livreze ulei în contul programului destinat persoanelor defavorizate.”
Anchetatorii susţin că Aurel Pană ar fi cerut 1,2 milioane de euro pentru a aranja licitaţia în favoarea mituitorului.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: „Adjunctul şefului APIA urma să facă în aşa fel încât să acţioneze asupra membrilor comisiei de licitaţie, astfel încât firma să fie favorizată. (...) Să câştige licitaţia, în primul rând, iar apoi să-i fie făcute plăţi în avans şi să-i fie confirmate unele lucrări neefectuate.”
Procurorii DNA susţin că Aurel Pană a mai negociat în paralel şi cu o altă societate contractul pentru ulei, dar nu s-au înţeles asupra banilor.
Livia Săplăcan: „Acelaşi şef adjunct al APIA solicitase unei alte firme suma de un milion de euro, tot pentru adjudecarea unei licitaţii privind livrările de ulei, însă firma respectivă a refuzat. (...) A considerat că oferta este neserioasă, tocmai din cauza valorii foarte mari a mitei pretinse.”
Aurel Pană a fost acuzat de procurorii DNA că a făcut presiuni asupra mituitorului, pentru că acesta întârzia cu plata banilor.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: „În condiţiile în care patronul firmei întârzia cu onorarea promisiunii, şi anume livrarea sumei de bani, s-a întâlnit adjunctul şefului APIA cu intermediarul şi cu patronul respectivei firme într-o maşină. În timp ce maşina se plimba în jurul Ministerului Agriculturii cu cei trei actori, pe muzică de Vivaldi, adjunctul şefului APIA şi cu intermediarul făceau presiunii asupra patronului firmei, pentru ca acesta, în cele din urmă, să livreze banii.”
Pe 30 decembrie 2014, Aurel Pană a fost condamnat definitiv la 7 ani şi jumătate de închisoare.
Adrian Pintea, director general APIA: „Da, domnul Aurel Pană este condamnat pentru această faptă. A primit o condamnare de nu ştiu câţi ani, a plătit pentru fapta respectivă.”
26 de milioane de euro dați pe acte false
În 2012, întreaga conducere a APIA a fost implicată într-un scandal de corupţie de proporţii. Directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu, împreună cu directorul adjunct, Klara Melinda Kerekeş, şi cu şeful serviciului măsuri de piaţă, Anton Giminadis, ar fi atribuit ilegal unei firme din Bulgaria două contracte prin care ar fi prejudicat bugetul Uniunii Europene cu o sumă record.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: „S-ar fi produs un prejudiciu de peste 26 de milioane de euro în dauna statului român, prin atribuirea acestor contracte. Este vorba de contracte de livrarea de ulei şi de de făină. Cele trei persoane sunt acuzate de abuz în serviciu în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor. Ofertele au fost acceptate în condiţiile în care firma respectivă din Bulgaria a prezentat acte false, practic.”
În speţă, este vorba despre firma Viem Corporation din Bulgaria. În acte, firma este deţinută de către cetăţeanul bulgar Valeri Petrov.
La licitaţie, Viem Corporation a venit cu o ofertă de preţ foarte mică. Nu a prezentat documente din care să reiasă experienţa în domeniu şi nici scrisori de garanţie bancară împuternicite de o bancă din România. Cu toate acestea, bulgarul a primit contractul cu ajutorul celor trei funcţionari publici.
Fără să livreze marfa, firma bulgară a primit într-un cont care nu figura în contractul oficial, un cont dintr-un offshore din Cipru, un avans de 87 de milioane de lei. După ce a primit banii în avans, bulgarul a livrat românilor doar 2,6% din cantitatea de ulei care figura în contract şi 30% din cantitatea de făină.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: „Ancheta se află la procurori, dosarul nefiind finalizat. Persoanele respective beneficiează de prezumţia de nevinovăţie.”
Din cauza managerierii defectuoase a contractelor de achiziţie pentru faină şi ulei de către conducerea APIA din 2012, majoritatea românilor săraci nu a mai primit în anul respectiv cele două produse.
Adrian Pintea, director general APIA: „În anul 2012, un număr de 777.000 de persoane defavorizate au beneficiat de produsul făină, iar 76.000 de persoane au beneficiat de produsul ulei. Din totalul beneficiarilor, doar aceştia au beneficiat de aceste produse, în urma acelui contract încheiat cu acea firmă, Viem Corporation, la vremea respectivă.”
Anchetați de DNA, dar în continuare la locul faptei
Procurorii DNA au descoperit că patronul din acte al firmei Viem, Valeri Petrov, este de fapt un om al străzii. Cel care ar fi controlat în fapt firma ar fi fiul unui fost ministru al Agriculturii din Bulgaria.
Jurnaliştii bulgari de la Rise Project l-au găsit pe homeless-ul care a vândut faina şi ulei săracilor din România în valoare de 27 de milioane de euro.
Reporter - Dumneavoastră sunteţi Valeri Petrov
Valeri Petrov - Da. Exact.
Reporter - Dumneavoastră aţi primit 27 de milioane de euro de la statul român?
Valeri Petrov - Da.
Reporter - Serios?
Valeri Petrov - Nu.
Reporter - Păi cum nu? Haideţi să vă arăt contractele! Conform acestor contracte, dumneavoastră sunteţi căutat de procurorii români.
Patronul din acte al firmei povesteşte foarte relaxat că l-au cautat atât procurorii români, cât şi bulgari, care i-au pus întrebari în legătură cu contractele încheiate de APIA cu firma Viem. Omul străzii le-a povestit că n-are nicio legătură concretă cu firma şi că doar i s-a dat să semneze nişte hârtii în care nu ştia ce scrie.
Valeri Petrov, patronul Viem Corporation: „Am primit anumite alimente, anumite produse, dar uite că îmi trebuiesc bani să-mi cumpăr şi ţigări, de exemplu. Am văzut că n-am ce face şi vreau să trăiesc şi eu cumva. Atunci mi-a zis un prieten că vreau să deschid şi eu o firmă pe numele tău şi o să-ţi dau nişte bani lunar.”
Cei trei funcţionari publici de la APIA, care au dat în avans 26,5 milioane de euro într-un cont dintr-un offshore din Cipru, unei firme conduse în acte de un om al strazii, lucrează şi în momentul de faţă în cadrul instituţiei, pe posturi de conducere.
Reporter - Dintre domnii Benu Gheorghe Dorel, Kelekes Melinda Clara şi Giminadis Anton, vreunul dintre aceştia mai lucrează în APIA?
Adrian Pintea, director general APIA - Da.
Reporter - Toţi?
Adrian Pintea - Da, toţi trei lucrează în APIA.
Reporter - Ce funcţii au ei în momentul de faţă?
Adrian Pintea - Domnul Benu, care a fost director general la vremea respectivă, este director adjunct la Ilfov, doamna Kelekes este director economic, iar domnul Giminadis, la Direcţia Măsuri de Piaţă, este consilier. Neavând nicio interdicţie în momentul de faţă din partea instanţelor, şi dânşii beneficiează de prezumţia de nevinovăţie, până în momentul în care instanţa va decide ce se va întâmpla cu cei trei.
În momentul de faţă, APIA încearcă să recupereze paguba din acest contract. Problema e că banii au fost livraţi într-un cont al unui offshore din Cipru şi nu în contul stipulat în contract, care era la o bancă din Sofia şi pentru care se eliberase o scrisoare de garanţie.
Adrian Pintea: „APIA, respectiv partea română, a câştigat în instanţă executarea acelei scrisori de garanţii de 22 de milioane de euro şi în momentul de faţă este în procedură de executare a acestei scrisori de garanţii.”
Afacerea cu miere contrafăcută
O altă achiziţie scandaloasă făcută de APIA a avut loc la sfârşitul anului 2013. Conducerea instituţiei a decis să cumpere miere pe care să o distribuie persoanelor defavorizate. APIA a pus la bătaie 2,2 milioane de euro pentru a achiziţiona 750 de tone de miere. După ce beneficiarii s-au plâns că mierea are un gust şi un aspect ciudat, mierea a fost retrasă de la distribuire, deoarece s-a constatat la laborator că era contrafacută.
Victor Tărtăcuţă, directorul general al LAREX: „Era o chestiune compozită, chimică, un sirop de glucoză cu un colorant, avea şi o culoare absolut deprimantă şi s-a dovedit că n-avea nicio legătură cu mierea. În afara etichetei, unde scria miere, produsul n-avea nici cea mai mică legătură.”
Mierea ar fi avut un certificat de calitate, eliberat de autorităţile bulgare. Produsul a intrat în ţară cu respectivele documente de conformitate.
Victor Tărtăcuţă: „Venind din Uniunea Europeană, era suficient să aibă un certificat european, care este recunoscut cum si certificatele emise de către România sunt recunoscute în tot ceea ce înseamnă UE.”
Adrian Pintea, director general APIA: „Da, îmi amintesc de acest lucru, în momentul în care eram director la judeţ. Dar, sincer, nu ştiu ce s-a întâmplat cu acest lucru.”
Arabi cu lipici la bani
Licitaţia la miere a fost câştigată de firma Atifco Fine Food SRL, companie abonată la contractele din bani publici. Şi în acest caz, procurorii DNA au deschis un dosar penal.
Livia Săplăcan: „Este într-o fază relativ incipientă, nu s-a început urmărirea penală faţă de nicio persoană. Sunt suspiciuni privind atribuirea unui contract în urma căruia o firmă ar fi livrat miere contrafăcută.”
Firma Atifco Fine Food SRL este controlată de oamenii de afaceri arabi Atef El Said Abd El Aziz El Keleini şi Ali A. Ali. Cei doi au fost reţinuţi de DNA pe 20 octombrie 2013 într-un dosar privind ample activităţi de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Livia Săplăcan: „Procurorii au suspiciuni că persoanele respective ar fi derulat activităţi infracţionale în perioada 2010 - 2013. Activităţi infracţionale constând în aderarea şi sprijinirea unei reţele infracţionale, ce vizează producţia şi desfacerea produselor din carne.”
Un alt om de afaceri arab cu lipici la banii publici din România este Jihad El Khalil. El a primit în 2011 de la APIA două contracte, de furnizare de mălai şi orez, pentru care a încasat 19.172.964 de euro.
Banii au fost livraţi de APIA companiei SC Agro Chirnogi SA, unde acţionari sunt El Khalil Raji cu 0,005%, Jabre Nassif cu 0,005% şi firma Maria Group SRL, cu 99,99%, care e controlata de Jihad El Khalil.
Despre acest om de afaceri arab, jurnaliştii de la Rise Project au prezentat documente din care rezultă că Agro Chirnogi a plantat primele răsaduri pe terenul de la Nana al preşedintelui Traian Băsescu. Omul de afaceri arab, Jihad El Khalil, este anchetat de DIICOT pentru spălare de bani.
După transferarea în 2014 a programului de ajutorare a persoanelor defavorizate la Ministerul Fondurilor Europene, în ultimii trei ani s-au cheltuit peste 250 de milioane de euro. O mare parte din aceşti bani au ajuns în conturile unor firme controlate direct de politicieni sau de prieteni ai acestora.
Dobre și fiii... și contractele cu statul
Pe 2 decembrie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a atribuit, prin licitaţie, un contract în valoare de peste 9 milioane de euro firmei Dobre şi Fiii. Doi ani mai târziu, pe 7 iunie 2016, aceeaşi firmă a primit de la aceeaşi instituţie încă două contracte în valoare de 8,8 milioane de euro.
În momentul atribuirii contractelor, acţionar majoritar al firmei, cu 49%, era actualul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, care în momentul respectiv era doar deputat PSD de Constanţa. Celelalte acţiuni erau deţinute de Mircea Dobre, 2%, tatăl actualului ministru, fost consilier local în Constanţa din partea PSD, Magdalena Cristina Piuaru, 24,5%, sora actualului ministru, şi Dragoş Piuaru, 24,5%, cumnatul lui Mircea Titus Dobre.
Nouă zile mai târziu, pe 16 iunie 2016, Mircea Titus Dobre şi tatăl lui, Mircea Dobre, au ieşit din firmă şi şi-au cesionat acţiunile către sora şi cumnatul său, Magdalena Cristina şi Dragoş Piuaru, care acum controlează firma în procente egale. Soţia actualului ministru al turismului, Andreea Dobre, a lucrat şi ea la această firmă pană anul trecut.
Conform propriei declaraţii de avere, actualul ministru al Turismului a cotizat, în toamna anului trecut, 63.000 de lei pentru campania electorală a PSD.
Modul în care Ministerul Fondurilor Europene a realizat caietul de sarcini pentru acordarea contractelor de furnizarea de alimente persoanelor defavorizate ridică semne mari de întrebare.
Pe 2 decembrie 2014, ministerul a acordat patru contracte în valoare de aproape 35 de milioane de euro firmei Libro Events, al cărei obiect de activitate era curăţenia interioară a clădirilor. Pe 7 iunie 2016, aceeaşi firmă a mai primit încă două contracte în valoare de 8,75 milioane de euro. Aceste contracte au ridicat suspiciuni şi fostului ministru Dragoş Cristian Dinu.
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „În astfel de situaţii trebuie fiecare să răspundă pentru modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile de care a fost responsabil la anumite momente.”
Introducerea meselor calde
Pâna pe 19 iunie 2013, firma Libro Events s-a numit AMMA General Store, iar obiectul de activitate al firmei era de activităţi ale bazelor sportive. Acţionarul unic al firmei era Georgiana Ivan.
La începutul anului 2013, firma AMMA General Store fusese acuzata în cadrul unui audit al Ministerului Tineretului şi Sportului de încheierea unor contracte dubioase cu Complexul Sportiv Olimpia, care era condus atunci de Mihaela Neagu. După schimbarea numelui, Libro Events şi-a schimbat în 2014 şi obiectul de activitate, în cel de curăţenie interioară a clădirilor, şi acţionarul, Alexandru Cristian Micu, despre care presa a spus ca este un interpus al fostei directoare a Complexului Sportiv Olimpia, Mihaela Neagu.
Din octombrie 2016, Mihaela Neagu a devenit acţionarul principal al firmei, cu 99% din acţiuni, diferenţa de 1% fiind deţinută de Georgiana Ştefan.
Reprezentanţii Libro Events au fost căutaţi la sediul firmei pentru un punct de vedere, dar nu au putut fi găsiţi. La adresa declarată în contractul cu Ministerul Fodnurilor Europene este doar un depozit, unde reprezentanţii Libro vin sporadic.
Reporter - Cei de la Libro mai vin aici?
Paznic - Nu, numai când au marfă. (...) Aici e închiriat, nu e sediul lor, aici nu găsiţi pe nimeni.
Deoarece au fost înregistrate rezultate slabe cu programul de ajutorare a persoanelor defavorizate, conducerea ministerului a decis sa schimbe modul de cheltuire a acestor fonduri.
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „Vom introduce şi mese calde, pentru că este nevoie de mese calde, oamenii aflaţi în sărăcie maximă au nevoie de astfel de lucruri, vom introduce pachete legate de sprijinirea preşcolarilor şi a şcolarilor cu rechizite (...) de sprijinire a mamelor şi a copiilor care sunt în risc de abandon în maternităţi.”
Dacă vor reuși sau nu aceste proiecte, vom vedea în anii care urmează.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
