Clădiri-simbol distruse la cutremurul din 1977
Capitala şi-a pierdut o parte din clădirile-simbol în seismul devastator din 4 martie 1977. Printre ele blocul Dunărea, blocul Wilson sau blocul Scala. Altele, distruse doar parţial, au căzut ulterior sub lama buldozerelor. Oamenii care au supravieţuit îşi amintesc cu groază imaginile dezastrului: paturi atârnate între etaje, un bulevard îngropat în fiare şi moloz.
7,2 grade pe Richter şi 56 de secunde în care bulevardul Magheru îşi schimbă definitiv înfăţişarea. Mai multe blocuri impunătoare de pe artera din centrul Capitalei sunt puse la pământ de seismul devastator. Blocul Dunărea, recunoscut pentru restaurantul de la parter se prăbuşeşte pe jumătate.
Unde se termină noul bloc Dunărea, asta rămăsese în picioare din vechiul bloc Dunărea. Partea dinspre Universitatea de Arhitectură s-a prăbuşit. Practic, vechiul bloc Dunărea venea un pic mai încoace, povestește un martor al acelor timpuri.
A doua zi, Nicolae Ceauşescu vine în inspecţie la blocul Dunărea şi coordonează misiunile de salvare. Nu stă prea mult însă. Martorii vremii spun că după două ore în care nu au fost găsiţi oameni sub dărâmături, Ceauşescu şi-a pierdut răbdarea şi dat ordin de încetare a căutărilor. Pentru oameni nu se mai putea face nimic, au decis conducătorii, dar nici pentru bloc.
Regimul comunist a decis ulterior demolarea totală a blocului şi înlocuirea lui. În urma evaluării de după cutremur s-a constatat că şi restul structurii de rezistenţă nu mai era bună. Deci, ca atare trebuia să se cureţe terenul acolo. Ideea este că nu a fost demolat prin metoda pe care o ştim astăzi, prin implozie sau cu bila de demolat. A fost efectiv demantelat bucată cu bucată, fiindcă era la momentul respectiv înconjurat de o groază de construcţii şi era foarte periculos să fie o implozie acolo, explică Cristian Radu, membru al ONG-ului „Rezistența Urbană”.
O victimă colaterală este biserica Enei, situată în partea dreaptă a blocului Dunărea.
Mihaela Brazdeş, reporter Digi24: „În acest loc a fost timp de peste două secole şi jumătate Biserica Enei. Deşi nu a fost afectată de cutremurul din 1977, autorităţile comuniste au spus că nu prezintă siguranţă şi a fost demolată. După reconstrucţia blocului Dunărea, în spaţiul unde s-a aflat lăcaşul de cult a fost făcută una dintre intrările în noul imobil”.
Se întâmpla în 1980. Clădirea nouă nu mai aduce deloc cu vechiul bloc. Gheorghe Neacşu s-a mutat în acest bloc chiar atunci când a fost inaugurat. A primit aici o locuinţă după ce cutremurul l-a lăsat fără casă. În ziua nefastă de 4 martie 1977, însă, a văzut blocul Dunărea pe jumătate prăbuşit.
„Aripa asta din partea dreaptă, dinspre baie, dărâmată. Lumea ieşise din casă. Imaginea era groaznică pentru că în afară de blocul nostru a căzut şi blocul de la Scala şi era plin de praf şi moloz. Lumea alerga în dreapta şi în stânga neştiind dacă mai sunt replici”, își amintește Gheorghe Neacșu.
La câteva sute de metri depărtare, un alt imobil istoric a avut de suferit - Blocul Wilson, în care locuiau, potrivit unor legende urbane, numai oameni cu grade şi funcţii importante.
„Fiind construit în anii 30, blocul Wilson nu a respectat standardele antiseismice actuale. Bineînţeles, nu existau atunci, iar în 4 martie 1977, asta după ce fusese şubrezit un pic şi la cutremurul din noiembrie 1940, partea centrală s-a prăbuşit şi practic a scăzut cu un etaj prin prăbuşirea colţului. Centrul a fost refăcut, numai că acum el este concav, nu convex şi de asemenea nu mai există ultimul etaj”, arată Cristian Radu, de la ONG-ul „Rezistența Urbană”.
Ioan Săbăduş îşi aduce aminte îngrozit acea seară.
„Blocul era căzut de sus până jos uniform aproape, un rând de garsoniere, împreună cu scara principală. Am văzut o imagine care m-a marcat, pe undeva, trecând pe aici. Era pe partea căzută a blocului, un pat atârnat, se bălăngănea între etaje aşa. L-am văzut câteva zile până când cineva l-a luat”, povestește Ioan Săbăduș, locuitor al blocului Wilson.
Clădirea a fost refăcută, dar au fost păstrate şi elemente din vechiul imobil.
Blocul Scala s-a prăbușit în schimb în totalitate.
„Structura sa de rezistenţă a fost avariată în timpul cutremurului din 1940. Nimeni nu s-a ocupat să consolideze această clădire. Ca atare, pe 4 martie 1977, blocul Scala s-a prăbuşit în totalitate. De fapt, dacă o să ne uităm în ilustratele din anii 50-60 cu bulevardele Băcescu şi Magheru se văd crăpături imense pe faţada blocului Scala, ceea ce arăta starea de degradare în care ajunsese clădirea”, spune Cristian Radu.
Pe locul vechiului bloc Scala a fost ridicat un imobil nou, care arată cu totul diferit. Multe clădiri istorice din centrul Capitalei care au suferit mici avarii au căzut ulterior sub lama buldozerelor.
Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 este echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
