Rochia misterioasă a Reginei Maria. Cum și cine a salvat-o până în zilele noastre
Imediat după abdicarea forţată a Regelui Mihai, toate simbolurile regalităţii au fost îndepărtate din spaţiile publice. Efigiile Regelui Ferdinand şi Reginei Maria au fost îndepărtate de pe Arcul de Triumf. În apropiere a fost ridicată o imensă statuie a lui Stalin. Reşedinţele regale au fost realmente jefuite. Obiecte de mobilier şi ţinutele de ceremonie ale generaţiilor regale succesive au devenit recuzită de teatru. Obiecte de artă de mare valoare au împodobit casele nomenclaturii comuniste. În ultimii ani, în licitaţii exclusiviste sau la reordonarea unor depozite culturale neatinse ani de-a rândul apar urmele unei Românii fermecătoare. Printre ele, o rochie din fir de argint a Reginei Maria.
Recent, după renovarea clădirii Teatrului Naţional din Piaţa Universităţii, Aurelia Pomponiu, profesor universitar la Arte, expert în restaurarea ţesăturilor, a făcut împreună cu studenţii practicanţi de la Modă o descoperire excepţională. În imensa colecţie vestimentară a teatrului, necercetată de decenii, au regăsit o rochie de argint a Reginei Maria, cu trenă.
Surpriza renovării de la Teatrul Național
„Nu am ştiut ce este - am căutat, căutam etichetele, nu puteam să identificăm actorul sau piesa şi aveau etichete - şi pe etichetă era scris: "Rochia Reginei Maria cu care a fost îmbrăcată la sărbătoarea de la Alba Iulia". Ne-am cutremurat. Eram extaziaţi. Nu ştiam ce să facem. Cu mâinile. Cu prezenţa noastră! Hai să mai căutăm, la al doilea rând de căutări am găsit un alt obiect de veşmânt, de vestimentaţie, care era o trenă foarte lungă, de patru metri jumătate. Am fost înmărrmuriţi că am putut să atingem rochia unei regine. Şi mai mult ... a unei regine, dar cu care s-a îmbrăcat la sărbătoarea de la Alba-Iulia. Şi, bineînţeles, că fiecare dintre cei prezenţi am încercat să o studiem, să o investigăm, cu cât mai făceam mai multe fotografii, cu atât mai treceau din emoţii”, povestește prof. Aurelia Pomponiu, expert în restaurare țesături.
Colaborarea dintre Teatrul Naţional din Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte a dus la iniţierea primelor cercetări pentru restaurarea rochiei şi a trenei.
„Am verificat în primul rând din ce materiale au fost confecţionate. Ele sunt ţesături din fir de argint plin. În decursul istoriei, aceste fire care se foloseau pentru veşminte, pentru broderii, pentru tapiţerii, fiind costurile foarte mari, ele se înfăşurau pe bumbac. Acest fir la rochie şi la trenă este un fir fără nimic înăuntru, este fir NUMAI de argint. Ţesătura de la rochie este puţin diferită, mai deasă şi mai subţire, ţesătura pentru trenă are o altă contextură, puţin mai largă şi mai rigidă, mai rezistentă”, explică Aurelia Pomponiu.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Fir de argint 98 la sută
Analizele de laborator au arătat că firul de argint are o compoziţie de 98%, peste clasicul 95% pentru bijuterii, deci aproape de puritatea absolută. O astfel de ţinută nu putea aparţine decât unei persoane de la rândul ierarhiei sociale şi numai în contextul unei ceremonii extraordinar de fastuoase.
Cele două etichete ataşate rochiei şi trenei lungi de 4 metri şi jumătate spun că ţinuta a fost purtată de Regina Maria la Sărbătorile Unirii de la Alba Iulia. Totuşi, nici fotografiile Reginei Maria de la Încoronare, nici modelul rochiei, nu confirmă ipoteza.
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: S-a găsit acest bilet - este rochia Mariei la sărbătoarea de la Alba Iulia? Este rochia de la Încoronare?
Veronica Molea, expert în istoria teatrului / TNB: „Nu, nu. M-am gândit că s-ar putea să fie pentru un bal. Balul de seară. M-am uitat apoi la modelul rochiei. Pare mai degrabă de la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, când era prinţesă, nu era încă regină. M-am gândit apoi că a fost rochia pe care a purtat-o după ce a venit din refugiul de la Iaşi, imediat după 1 Decembrie 1918, s-a făcut o sărbătoare, la care Marioara Voiculescu a fost cea i-a urat din partea actorilor bun venit Reginei Maria, evident şi Regelui Ferdinand. Dar în primul rând reginei Maria. Regina Maria a dorit ca această mare actriţă, Marioara Voiculescu, să o întâmpine şi a şi recitat ceva. M-am gândit. Sunt numai supoziţii”.
Rochia de argint nu a fost purtată de vreo actriță
„După aceea am căutat, am făcut cercetare în fotografiile existente în Muzeu, poate o găsesc pe o actriţă îmbrăcată. Nu, ar fi fost foarte greu să o îmbrace o actriţă, eu ştiu costumele care se făceau, costumele din a doua jumătate a în sec. XIX. Chiar dacă o actriţă era foarte mare, să spunem că Agatha Bârsescu care jucase la teatrele vieneze şi era o divă a teatrului european şi putea să-şi permită să-şi facă. Eu am văzut rochii de-ale ei, eu am văzut rochii cu fir de argint, dar nu atât de somptuoasă. Pentru că nu s-ar fi putut mişca foarte bine în scenă”, explică Veronica Molea.
Faptul că ţinuta este grea şi deci dificil de purtat, ca şi absenţa rochiei din orice imagine a reprezentaţiilor Teatrului Naţional din vremea comunismului, arată că a rămas neatinsă vreme de decenii.
„Sunt prezente şi aceste cordoane violete, puteau să fie albe sau alt fel, de care pajii purtau trena. Şi în felul ăsta ne-am dat seama că era ţinută de un număr de paji care ţineau această trenă. Ţi-o imaginezi cum mergeau, la Palat. (...) Această rochie nu este o rochie obişnuită. Este visul tuturor fetelor şi a doamnelor care iubesc frumosul”, explică Aurelia Pomponiu.
Unde a fost făcută rochia și cu ce ocazie a fost purtată?
Încoronarea din 15 octombrie 1922 a ţinut trei zile şi nu a însemnat numai ceremonia religioasă, ci şi recepţii şi baluri. Regina Maria îşi pierduse majoritatea bijuteriilor odată cu Tezaurul României în Rusia bolşevizată. Regele Ferdinand i-a dăruit un minunat colier cu un mare safir albastru, simbol al loialităţii şi al încrederii. Dar Regina nu îşi permitea des ţinute scumpe, deseori transforma rochii mai vechi. Totuşi, rochia de argint de la Teatrul Naţional indică mai degrabă o tânără de 20 de ani, şi nu o doamnă de 47, mamă a şase copii.
Dar stilul rochiei de argint trimite mai degrabă la anii 1890-1900 când Maria era Principesă Moştenitoare. Adora macii - rochia şi trena sunt brodate cu maci - dar violet, culoarea ei preferată. Este vorba despre culoarea imperială a Bizanţului, de care englezoaica Maria era fascinată. În plus, forma şi culoarea florilor trimite subtil la ciulin, vechiul simbol heraldic al Scoţiei, integrat Coroanei britanice. Încurajată de predecesoarea sa, Regina Elisabeta, cultivată şi fire de artist, Maria a pictat ea însăşi în tinereţe. Ştia ce să ceară croitoreselor şi designerilor.
„Aceste flori nu sunt la fel. Vedeţi câte sunt pe tot câmpul ăsta. Şi pe rochie, şi pe trenă. Nici una nu este la fel”, atrage atenția prof. Aurelia Pomponiu.
„Cred că era foarte atentă. Am văzut un interviu din 1945-1946 cu o croitoreasă din România, ea povesteşte că îi confecţiona rochii şi reginei Maria. Şi Regina Maria îi spunea întotdeauna cum vrea să iasă, era foarte atentă ce să îi spună să facă”, precizează și Veronica Molea. Și totuși, ea crede că această rochie este făcută la Paris. „Pentru că am văzut cusăturile din spate, cât de fin sunt făcute”, explică Veronica Molea.
1896 – Încoronarea țarului Rusiei, Nicolae al II-lea. Aceasta să fi fost ocazia?
Rochia misterioasă de la Teatrul Naţional ar fi putut fi purtată la Încoronarea țarului Nicolae al II- lea de la Sankt Petersburg şi la balurile de acolo din mai 1896.
Regele Carol I ţinea o contabilitate strictă a cheltuielilor Principilor Moştenitori, Ferdinand şi Maria. Dar prezenţa la Încoronarea Ţarului era o însărcinare diplomatică pentru cuplul princiar şi o datorie de familie, pentru Maria era verişoară primară cu Nicolae al II -lea. România se cerea reprezentată în cel mai rafinat mod cu putinţă. Numai o astfel de logică putea contrabalansa austeritatea proverbială a lui Carol I, şeful de atunci al Casei Regale.
În plus, o fotografie de la balurile Încoronării de la Sankt - Petersburg o înfăţişează pe Maria într-o rochie similară celei de la Teatrul Naţional. O altă rochie de atunci se află la Muzeul de Istorie al României.
Cum și cine a salvat rochia
Totuşi, se pare că primul director al Muzeului Teatrului Naţional, George Franga - al cărui bilet atașat de rochie spunea că a fost purtată la Alba-Iulia - era foarte riguros. În registrele sale, erorile sunt extrem de puţine şi nesemnificative. Apare, astfel ipoteza că etichetele cuprind informaţii greşite în mod intenţionat. De ce? Unirea din 1918 era recunoscută ca moment important chiar şi de comunişti.
„Eu bănuiesc că cel care a înfiinţat Muzeul Teatrului Naţional, la 10 septembrie 1942, un mare iubitor de teatru şi de istoria a teatrului, George Franga, a ţinut aceste două piese ascunse de teamă să nu le ceară cineva. De ce? După ce au venit comuniştii, foarte multe costume, hainele regelui Mihai, regelui Carol, foarte multe costume şi foarte multă mobile de la Palatul Regal au fost răspândite pe la diferite teatre ca recuzită sau costum pe care un actor putea să îl poarte. Eu am înţeles că la Teatrul Naţional au fost mult mai multe costume de la Casa Regală, chiar dl. Caramitru mi-a povestit că la Teatrul Bulandra a purtat nişte pantaloni care fuseseră ai Regelui Mihai. Şi bănuiesc că aşa a ajuns aici şi această rochie. Şi de frică să nu fie cerută, el a păstrat oarecum secretul. Ne putem imagina şi asta. Poate că dl. Franga, când a achiziţionat, a salvat-o, ştia că este a Reginei Maria. Şi ca să dea o importanţă mai mare... în era comunistă, totuşi, când ziceai Unire, mai sensibilizai”, este explicația pe care o are Veronica Molea.
Elena Vijulie, jurnalist Digi24: Noi acum o vedem într-un atelier de lucru, expusă temporar şi doar pentru că dvs. o studiaţi şi încercaţi să vă daţi seama care sunt paşii necesari. Poate că cei care ne privesc se întreabă: rochia este zdrenţuită, de ce stă aşa? Nu maltratăm acest obiect excepţional şi există o explicaţie pentru care ne putem apropia de ea.
Prof. Aurelia Pomponiu: „V-am spus din ce fel de ţesătură este făcută rochia, din ţesătură din argint, dublată pe fir de bumbac şi pe alt fir de rezistenţă, tot de bumbac. Sub aceste două dubluri pe care s-a făcut broderia şi protecţia materialului fiind ţesătură din metal, a avut o dublură din satin din mătase naturală. Această zdrenţuire este ţesătura de mătase care era dublura din interior a rochiei, care şi-a pierdut elasticitatea şi calităţile, cum se întâmplă şi acasă cu rochii din mătase care nici nu sunt purtate şi se distrug prin faptul că ele stau în dulap neîmbrăcate, şi-au pierdut calităţile. Noi o să extragem şi să păstrăm ca mostre toate aceste dubluri, fragmente rămase. Şi vom pune o dublură nouă, din aceeaşi structură, aceleaşi calităţi”.
Nu există încă un proiect oficial de restaurare a ţinutei de argint. Nici redeschiderea Muzeului Teatrului Naţional nu are un termen limpede. Exponatele - unele vechi de mai mut de o sută de ani - sunt remarcabile. Anul Centenar e un moment bun pentru a reaminti că harta României Mari s-a construit mai întâi în mintea românilor prin studiul istoriei, prin literatură şi ... TEATRU.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
