1990 ANUL 0. Blocurile comuniste, vândute ieftin imediat
Decretul de lege numărul 61 din 1990, al Guvernului Petre Roman, avea să aducă România pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul proprietarilor de locuinţe. Legea le-a permis românilor să cumpere de la stat apartamentele care le fuseseră alocate în perioada comunistă prin întreprinderi sau primării.
„În doar trei ani, din 1990 până în 1993, statul a scăpat de aproape două milioane de apartamente. Le-a vândut aproape pe gratis. De exemplu, în 1990 un apartament cu două camere costa 123.000 de lei, puţin peste preţul unei Dacii, şi putea fi cumpărat cu 30 de salarii medii pe economie. Preţurile s-au conservat şi în anii următori, deşi inflaţia a fost una galopantă”, relatează reporterul Digi24 Sergiu Voicu.
2,6 milioane de apartamente, vândute locatarilor
Ruxandra Cleciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare: A fost şi o măsură populistă, pentru că eram în campanii electorale permanente în anii respectivi. S-au acordat facilităţi prin CEC, ceea ce a făcut ca la un moment dat ca suma achitată să devina derizorie.
George Câţu: Am cumpărat un video cu 98.000 de lei în 90.
Reporter: Costa aproape cât un apartament?
George Câțu: Da, cât un apartament. Dintr-un singur salariu am plătit apartamentul.
Românii deveneau, fără eforturi financiare mari, proprietarii caselor în care stătuseră cu chirie.
Valoarea unor apartamente a coborât, de la aproximativ zece salarii medii în 1991, la patru salarii în 1992 și la doar o leafă în 1993. Echivalentul a 100 de dolari.
Imediat ce proprietăţile au putut fi vândute, o parte a foştilor chiriaşi s-au împrumutat la CEC.
Vasile Neamţu, fost şef în cadru Protocolului de Stat: Plăteai puţin şi nici nu simţeai. Eu mi-am luat apartament cu trei camere pe Dorobanţi.
Apariţia bruscă a atâtor locuinţe de vânzare în anii 90 a distorsionat piaţa imobiliară, dar a fost şi un moment bun pentru speculatori.
Ruxandra Cleciu, preşedinte al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare: Au venit de afară destul de mulţi străini care au ştiut că aceste proprietăţi vor creşte ca valoare, nu s-au orientat la apartamente din cartiere, ci pe centru. Au fost foarte mulţi clienţi din Israel şi români plecaţi în afară, care ştiau cum e piaţa imobiliară în mişcare, că altul e preţul și ce înseamnă o investiţie imobiliară.
Vânzarea masivă cu preţuri foarte mici a fost o strategie greșită, susţin unii analiştii. Statul a pierdut miliarde de dolari, bani pe care-i putea investi în construcţia altor locuinţe. Alte voci susţin că unele blocuri erau deja amortizate din chirii, iar statul a scăpat de povara administrării lor.
Blocurile comuniste, în proprietate imediat
Radu Zilişteanu, profesor de economie: La începutul anilor 90 erau niște schimbări profunde, s-a ajuns la debranşări pentru că nu au reuşit să îşi plătească utilitățile.
Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei: O mare gafă din punct de vedere strategic a fost vânzarea proprietăţii de stat la preţuri derizorii, fără a stabili nişte reguli, a stabilit sistemul de coproprietate în care un imobil este deţinut de 100 de proprietari, fără reguli foarte clare de convieţuire.
Acum, 97% dintre români sunt proprietarii caselor în care locuiesc. România este astfel ţara cu cel mai mare procent de proprietari de imobile din Europa, faţă de 70,6 %, media Uniunii Europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
