La 11 săptămâni, Luca are toate abilitățile și deprinderile unui copil perfect sănătos, după ce în urmă cu o lună a fost operat de hernie inghinală la Spitalul de Pediatrie MedLife. Deși părinții au fost informați despre riscurile chirurgicale și anestezice, din cauza vârstei atât de fragede, au avut încredere deplină că medicul Marius Militaru îl va ajuta pe Luca să scape de această problemă și să se dezvolte normal.
Alexandra Daniela Cristescu (30 de ani) a aflat de problema băiețelului ei, Luca, pe când acesta avea numai 7 săptămâni. La un consult de rutină la pediatru, Luca plânsese foarte mult și prezentase o umflătură în zona inghinală. Alexandra a fost trimisă de urgență la un spital de stat, dar până să ajungă, bebelușul nu mai era agitat și nu i s-a observat hernia. Pe măsură ce trecea timpul, mama lui Luca constata că atunci când micuțul era agitat sau plângea, se umfla foarte tare în partea dreaptă.
A dorit să afle și o a doua părere. S-a documentat și a aflat de Dr. Marius Militaru, medic chirurg pediatru la Spitalul de Pediatrie MedLife. S-a decis să meargă la o consultație acolo deoarece ea însăși trecuse printr-o experiență care îi câștigase încrederea în spitalele MedLife: obținuse sarcina prin fertilizare în vitro la Centrul de Medicină Materno-Fetală și Reproducere Umană Asistată MedLife.
La doar 7 săptămâni de viață, Luca a fost diagnosticat cu hernie inghinală
În urma consultului, Dr. Marius Militaru a pus diagnosticul de hernie inghino-scrotală, o afecțiune care poate pune problema unor complicații în lipsa tratamentului. Pentru că astfel de patologii se tratează doar chirurgical, medicul le-a explicat cu grijă și sinceritate părinților la ce să se aștepte. În ciuda vârstei fragede a micuțului, intervenția nu putea fi amânată, întrucât putea exista chiar risc vital.
„Dincolo de riscurile intra și post-operatorii (sângerare, lezarea testiculului și a nervilor, infecție, dehiscența plăgii), principala complicație a herniei este cea pre-operatorie, adică strangularea, care apare tocmai datorită temporizării intervenției. Această complicație este una redutabilă, iar dacă se produce, poate avea chiar risc vital. Așadar, cine își asumă amânarea!? Când avem de-a face cu pacienți atât de mici, sigur că ne dorim să mai «tragem de timp» și asta am intenționat și eu inițial - să mai câștigăm câteva săptămâni, poate o lună. Doar că mama, cu care am comunicat frecvent, mi-a relatat că hernia începuse să se manifeste aproape zilnic și la eforturi din ce în ce mai mici ale sugarului. Era evident că riscul de strangulare creștea”, descrie dr. Militaru circumstanțele luării deciziei de a se interveni chirurgical fără întârziere.
Înainte de operație, analizele bebelușului nu au ieșit tocmai bune, fiind descoperită o anemie moderată, specifică vârstei neonatale. Dr. Militaru a cerut analize mai amănunțite, abia apoi a luat decizia de a intra în operație.
Dincolo de grija și atenția acordate de medic, Alexandra a apreciat și onestitatea acestuia: „Ceea ce m-a mișcat a fost comportamentul medicului față de bebeluș. De fiecare dată când venea în salon, îi vorbea micuțului și se juca cu el înainte să îl consulte. O altă calitate a fost sinceritatea, a recunoscut că există riscuri. Chiar îmi aduc aminte aceste vorbe: «Intrăm cu pielea zburlită în operație și ne liniștim și noi abia atunci când bebelușul se trezește»”, povestește mama lui Luca.
Dr. Militaru: O intervenție cu riscuri, atât legate de tehnica operatorie în sine, dar mai ales anestezice
Intervenția suferită de Luca s-a numit cură chirurgicală, deschisă, a herniei inghinale și a fost efectuată în cursul lunii martie la Spitalul de Pediatrie MedLife. De altfel, de cele mai multe ori această tehnică chirurgicală presupune un abord clasic. Și rezolvarea laparoscopică este fezabilă dar, la vârste atât de mici, poate ridica probleme, mai ales din punct de vedere anestezic.
Operațiile de hernie se fac la bebeluși de vârstă așa mică doar în cazurile speciale, ca urmare a riscurilor pe care le implică: „Din cauza vârstei foarte mici a pacientului, riscurile sunt atât chirurgicale, legate de tehnica operatorie în sine, dar mai ales anestezice, legate de toleranța organismului la perioada de protezare respiratorie și circulatorie și, ulterior, de revenirea la statusul autonom”, subliniază dr. Militaru.
Medicul pediatru ne explică în detaliu în ce constă cura chirurgicală deschisă a herniei inghinale: “Se practică o mică incizie transversală în pliul abdominal inferior, se deschide canalul inghinal și se reperează funiculul spermatic. Se pune în evidență sacul herniar și se eliberează din aderențele cu elementele vasculo-nervoase testiculare până în spațiul properitoneal. Acolo se practică ligatura transfixiantă a coletului sacului și rezecția acestuia. Urmează repoziționarea testiculului în bursa scrotală, închiderea peretelui în straturi anatomice după prealabilul control al hemostazei și sutura intradermică a tegumentelor”.
Imediat după operație, s-a continuat profilaxia antibiotică și reechilibrarea pacientului hidro-electrolitică, în același timp, urmărindu-se revenirea la normal a alimentației și a tranzitului intestinal.
Spre satisfacția tuturor, totul a decurs bine, copilul revenind la parametrii dinaintea intervenției (alimentație, somn, activitate, tranzit intestinal și diureză), iar local nu mai prezintă semnele clinice specifice afecțiunii corectate chirurgical.
În ceea ce privește urmărirea post-operatorie tardivă, aceasta a presupus „două controale, unul la 48 de ore și ultimul la circa 6 zile, când s-a și suprimat firul de sutură intradermică. Mai urmează un control la circa o lună – o lună și jumătate post-operator, însoțit și de o evaluare imagistică (ecografie)”, precizează dr. Militaru, medic chirurg pediatru.
Empatia și încrederea medicului risipesc presiunea psihică resimțită de părinte
Medicul Marius Militaru, care l-a operat pe micuțul Luca, afirmă că, în astfel de circumstanțe, e foarte important să risipească presiunea psihică resimțită de părinte, prin atenție, empatie, un strop de optimism la momentul oportun, dar mai ales prin dorința de a se face bine înțeles, precum și prin onestitate.
Empatia medicului a fost decisivă pentru mama bebelușului. Aceasta dezvăluie cu emoție modul în care i-a fost câștigată încrederea: „În ziua în care a fost programat bebelușul la operație, am ținut legătura telefonic cu domnul doctor Militaru, care a avut grijă de noi din momentul în care am intrat pe ușile Spitalului de Pediatrie. A comunicat foarte mult cu mine, explicându-mi ce înseamnă această operație pas cu pas. Când am dat bebelușul doamnelor asistente, la intrarea în sala de operație, am simțit că totul o să fie bine și se va termina curând, aveam încredere în toată echipa care participa la această operație. Domnul doctor a ținut să mă asigure, pentru liniștea mea, că o să stea în sala de operație până în momentul în care bebelușul o să respire singur, fără ventilația artificială, și că voi fi anunțată de îndată ce operația a luat sfârșit”.
Luca are acum 11 săptămâni și, așa cum se bucură mama lui, „se dezvoltă la fel ca un bebeluș de vârsta lui, care nu a trecut printr-o astfel de operație. Are deprinderile și abilitățile unui copil perfect sănătos”.
***
Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.
MedLife deține cea mai complexă rețea de spitale private din România, cu 14 unități spitalicești în Bucureși și în țară și mii de medici, asistente și infirmiere care împreună fac România bine zi de zi.
Intră pe medlife.ro/spitalele-medlife și află mai multe detalii.
#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine
Articol susținut de MedLife 
