În județul Caraș-Severin o tradiție a coloniștilor de șvabi, aduși în Banat în timpul Împărăteasei Maria Tereza, s-a păstrat până în ziua de astăzi. Obiceiul, cunoscut sub numele de Fărșangul, Fășancul sau „Mascații", are ca scop alungarea spiritelor rele și pregătirea de postul Paștelui. Îmbrăcați în costume de carnaval și ascunși sub tot soiul de măști, locuitorii din Moldova Nouă au cutrierat străzile orașului de la un capăt la altul. Varianta șvăbească a carnavalului a strâns peste 200 de oameni. Costumaţi de carnaval, locuitorii din Moldova Nouă și-au intrat în rol și au plecat la cutreierat. Dacă într-un capăt al orașului a avut loc o nuntă, în celălalt a fost organizată, în mod simbolic, o înmormântare.
„Tradiția spune că nunta înseamnă începutul primăverii, iar prin înmormântare este îngropată iarna. Odată cu încheierea celor două evenimente, oamenii se pot pregăti de postul Paștelui” - Angela Novăcescu, reporter Digi24 Timișoara.
„Acest obicei este terminarea iernii și începutul primăverii. Eu sunt popă la acest Fărșanc, numai eu am voie să îmi arăt fața pentru că pot să răspund în fața bisericii că nu fac nimic rău”, explică un localnic.
„Este un obicei, o tradiție din moși-strămoși. Este tradiția pe care vrem să o ducem mai departe din generație în generație”, mai spune un alt localnic.
„Unii zic că reprezintă o sărbătoare mai altfel”, spune o localnică.
Bunicii celor care acum duc tradiția mai departe își amintesc de vremurile în care ei au participat la Fășanc.
„Tradiție din moși-strămoși. Ați participat pe vremea dumneavoastră? Da... când am fost tânără da.. dar acum la bătrânețe nu”, spune o altă localnică.
Evenimentul a fost organizat și în acest an de Primăria orașului.
„Noi nu am investit o sumă foare mare, costul este relativ mic, undeva la 8.000 de lei, dar este o tradiție pe care vreau să o reînviem să o aducem la cunoștință întregului Banat și de ce nu, întregii țări”, explică Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă.
Varianta șvăbească a carnavalului a strâns peste 200 de oameni.