Primăria Timişoara a început campania de asfaltare a arterelor cu piatră cubică din oraş chiar dacă nu are nici aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi nici acordul de mediu. Autorităţile s-au lovit şi de opoziţia localnicilor, care au atacat în contencios hotărârea Consiliului Local de a scoate piatra de pe străzi. Pentru proiect, din bugetul Timişoarei au fost alocaţi 3,3 milioane de euro. Proiectul prevede asfaltarea a 14 străzi pavate în prezent cu piatră cubică veche de 100 de ani. Locuitorii din zonă se tem că asfaltul va crea trafic în zona rezidenţială, iar farmecul perioadei de epocă se va pierde.
„Piatra aia care arată vechimea oraşului, vechimea străzilor. Parcă îţi place să fie şi altfel, nu numai asfalt. Şi apoi după câteva luni sparge-l, bagă un cablu.”
„Ar trebui să mai rămână câteva măcar pentru amintirea istoriei.”
„În niciun caz nu cred că este de aruncat. Încă se mai poate folosi.”
În asentimentul localnicilor sunt şi specialiştii. Arhitecţii spun că identitatea oraşului se pierde, iar inginerii laudă durata de viaţă a pietrei, care poate rezista şi câteva sute de ani. Asta, în timp ce asfaltul are o perioadă de garanţie de numai cinci ani.
„Vorbim despre cartierul Elisabetin care este unul dintre cartierele istorice ale Timişoarei şi are un caracter deosebit. Iar acest caracter este dat şi de aceste străzi pietruite, printre ultimele din oraş, care de fapt sunt o mărturie a unui meşteşug al peitrarilor timişoreni, care au făcut o lucrae care rezistă bine şi în ziua de azi. Nu există niciun motiv viabil să schimbăm aceste străzi în străzi asfaltate cum există zeci şi sute în oraş”, explică Victor Popovici, arhitect.
„Regimul termic în sensul că piatra nu se încălzeşte în acelaş mod ca şi asfaltul normal. Piatra implică din strart o viteză de rurale redusă, ori după asfaltare ar urma să se monteze din loc în loc acele calmatoare de trafic”, adaugă Gabriel Tuşinean, inginer.
Străzile implicate în proiect sunt amplasate în zone de protecţie istorică, aşa că piatra nu poate fi scoasă fără un aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură. Specialiştii se opun însă proiectului.
„Piatra cubică dă unui oraş o atmosferă deosebită. Nu degeaba foarte multe oraşe din centrul Europei păstreazî acestă piatră cubică. Este recomandabil ca acea piatră cubică, care as uferit degradări şi văluriri, să fie reaşezată”, precizează și Sorin Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş.
Timişorenii au atacat hotărârea Consiliului Local în contencios. Pe de altă parte, şi Primăria Timişoara a mai deschis un proces împotriva deciziei Agenţiei pentru Protecţia Mediului, care a refuzat să elibereze acordul de mediu.
„Agenţia pentru Protecţia a emis decizia de respingere a eliberării acordului de mediu. Momentan Primăria Timişoara a contestat decizia şi se află pe rolul instanţei. Primul termen este stabilit pentru 6 octombrie 2016”, a spus și Georgeta Ţâţan, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş.
Între două procese şi un proiect controversat, conducerea Primăriei Timişoara ne-a transmis că „nu comentează în niciun fel siutuaţia până când nu se finalizează procesele”. Până atunci, proiectul este blocat, după ce s-au cheltuit 55.000 de lei doar pentru documentaţie.
Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Dan Petcu