Suflet de români și dincolo de graniță

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Deși s-a născut în Serbia, doamna Mărioara știe povestea fiecărei piese din vechiul port popular românesc. A crescut cu povești despre țara pe care a pierdut-o după primul Război Mondial și spune și acum cu mândrie că e româncă.  Așa că, deși trăiește în Banatul Sârbesc,  nu e an în care să nu sărbătorească 1 decembrie, Ziua Națională a României. 

„O fost Banatul împreună cu al românilor, dar când s-o tras graniță ne-a despărțit inima în două și noi am rămas aici, dar păstrăm tot ce e românesc în noi”, povestește Mărioara Sîrbu, membră a Asociației Bunicuțelor.

Douăzeci și cinci de românce din Uzdin, un sat din nordul Serbiei au creat în urmă cu doisprezece ani o asociație a bunicuțelor. Femeile au amenajat o casă la fel ca acum un secol în care se întâlnesc și le povestesc tinerilor despre România.

„Valorile românești sunt foarte bogate și ne-ar fi părut rău să dispară, să nu mai fie. De Ziua Națională a României noi ne-am întâlnit aici să facem o mâncare tradițională care se face la Uzdin și cu care noi ne mândrim”, spune Ana Boier, președinta Asociației Bunicuțelor.

„Atunci mă ajutați să curăț crumpii? [Ajutăm dacă trebuie]. Bun, atunci începem de la crumpi, să curățați crumpii”

Ca în fiecare an, în prima zi a lunii decembrie, românii din Banatul sârbesc au pregătit mâncarea specifică– rulada cu brânză, fiartă în cartofi.

„Ai frământat? Nu, că am ținut-o toată noaptea în sobă, am ținut-o ca să nu fie rece. O ung și pe aialaltă”, arată femeile cum se prepară mâncarea lor specifică.

E un adevărat ritual de pregătire, iar bunicuțele urmează cu strictețe fiecare pas. Produsul final...

„Trăiesc într-un sat românesc unde toți vorbesc românește, plus că mă trag dintr-o familie unde mama este româncă și chiar îmi face plăcere să văd cum bunicuțele ajută și contribuiesc la obiceiurile din sat”, spune un localnic.

În cele 42 de localități românești din Banatul Sârbesc trăiesc peste 30 de mii de români.

Reporter: Vlad Ungar

Operator: Mihai Pop