Sărbătorile de iarnă continuă. Aproximativ 18.000 de etnici sârbi sărbătoresc astăzi Ajunul Crăciunului
Într-o mică patiserie din Chişoda, un sat din apropierea Timişoarei, cinci bucătărese, conduse de Radmila Miloievici, pregătesc de zor preparate specifice Crăciunului sârbesc. Din mâinile lor ies cele mai gustoase plăcinte, cum e cea cu dovleac sau nucă.
”Reţetele sunt de casă, de la bunica, de la mama. Aşa, în continuare, încerc şi eu să le păstrez şi să le dau mai departe”, spune Radmila Miloievici, proprietar de patiserie.
La cei care sărbătoresc Crăciunul după calendarul iulian, vedeta mesei din seara de Ajun este cesnica. Preparată cu o tehnică specială, prăjitura ascunde şi surprize. ”Cesnica se numeşte. Tradiţională. Foi cu nucă în care se pune un bănuţ. Ea se împarte în mai multe bucăţi. Fiecare bucată înseamnă ceva: o bucată rămâne în casă şi apoi se împarte la membri familiei. Cine nimereşte bănuţul are mai mult noroc. Se spune că cu bănuţul ăla să te duci să-ţi cumperi sare”, afirmă Radmila Miloievici.
Un alt preparat tradiţional care nu poate lipsi de pe masă este cozonacul. Pe lângă cel cu nucă sau rahat, sârbii mai pregătesc unul ornat special, fiecare simbol reprezentând prosperitate şi bunăstare. ”Este o pasăre, peşte, viţa de vie şi spicul de grâu”, spune Radmila Miloievici.
Obiceiurile de Crăciun ale etnicilor sârbi nu se limitează doar la gastronomie. Ei îşi pregătesc şi casele pentru a întâmpina sărbătoarea Naşterii Domnului. ”Asta este stejarul şi spicul de grâu. L-am pus pe uşă. La noi nu e cu spice de brad”, spune Radmila Miloievici.
”Iată ştim să păstrăm ce este al nostru. Ştim să păstrăm identitatea naţională, şi cultura, şi credinţa”, ne-a declarat Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din Banat.
În România trăiesc aproximativ 18.000 de sârbi. Peste 90% dintre ei locuiesc în Banat şi o treime în Timişoara.
Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Adrian Ionescu
Editor web: Călin Țenche
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
