Salvatorii montani speră ca această recunoaștere să convingă autoritățile să deblocheze posturile din sistem, în condiţiile în care activitatea lor se desfăşoară, în mare parte, cu ajutorul voluntarilor.
„Am plecat de la cabana Pietrele spre Șaua Bucurei și e un pic de gheață și m-am lovit la un picior. Pentru început o să văr rog să vă păstrați calmul. Se află în zona voastră, în partea superioară a pârtiei de schi. Confrimă” - doar o bucată dintr-o zi obișnuită la centrul Salvamont.
„75% dintre salvatorii montani din Hunedoara sunt voluntari. Mai exact, doar 16 dintre cei 62 de salvamontiși au contracte de muncă” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.
Gabriel Miklos are 50 de ani. Este angajat al serviciul public de salvamont Hunedoara de aproape 1 deceniu. Înainte a fost şi el voluntar.
„Ar fi mult mai bine să avem mulți colegi angajați, pentru că disponibilitatea lor nu s-ar mai pune la îndoială, un voluntar vine din timpul lui liber”, povestește Gabriel Moklos, salvamontist.
„Cred că singurul lucru pe care ni l-am mai dori ar fi deblocarea posturilor în serviciile de salvare montană, pentru că ele, fiind în aceeași oală cu cele din consiliile județene, administrative, sunt blocate și nu putem angaja”, precizează și Ovidiu Bodean, șef Serviciu Salvamont Hunedoara.
Din cele 34 de structuri de salvamont din țară, Hunedoara se află pe lista celor 10 care au fost acreditate pentru următorii 5 ani.
„Se urmărește modul de organizare a fiecrăui serviciu, partea materială, adică dacă serviciul respectiv are baza materială pentru a acționa în zona montană, mă refer aici la tot echipamentul necesar și partea financiară, dacă se poate susține, dacă poate funcționa”, continuă Bodean.
În cursul anului trecut, salvamontiștii din Hunedoara au participat la aproape 500 de intervenții. În perioada sezonului rece, cele mai multe intervenții sunt în zona montantă Straja. În restul anului, salvamontiștii sunt mai solicitați de turiștii care ajung în masivul Retezat.
Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariș