Mai exact, fiecare clădire va fi punctată după gradul de degradare, disponibilitatea proprietarilor, dar și poziționarea în oraş. Pe de altă parte, locatarii susţin că acest punctaj este relativ și discriminatoriu pentru imobilele care nu sunt în zona centrală a Timişoarei. Tocmai de aceea, solicită o dezbatere publică.
”Degradarea este parțială, fațada e scorojită, deci s-ar încadra la 5 puncte. Aceasta este o clădire care se află pe o arteră, nu într-o piață, deci tot 5 puncte...” - Mircea Nichita locuiește într-un imobil istoric din zona Pieţei Traian, pe care îl şi administrează. Încearcă să calculeze punctajul clădirii, dar se oprește la câteva criterii după care s-ar face departajarea. Gradul de degradare a clădirii, importanța imobilului, dar și implicarea proprietarilor sunt subiective, spune el.
”Clădirea asta are în total 20 de puncte, nu știu, e mult, e puțin. Cam puțin din 100, e relativ acest punctaj că nu dă mai multe detalii”, spune Mircea Nichita.
Iar detaliile ar putea face diferenţa în stabilirea imobilelor istorice care intră în programul de reabilitare a faţadelor şi a acoperişurilor, program pentru care Primăria Timişoara a alocat anul acesta un milion de euro.
”Poziționarea imobilului sau de realitatea bugetului sau de valabilitatea bugetului sunt elemente care trebuie să se regăsească într-un dosar pe care trebuie să îl facă asociațiile de proprietari. Am pregătit mii de pliante despre asta, care vor fi împărțite la imobilele care se încadrează în această situație”, susține Dan Diaconu, viceprimarul Timișoarei.
”E discrimnare, cel care stă pe bulevard, nu în piețe, e dezavantajat, iar cel care stă în Ronaț iar e dezavantajat”, susține Mircea Nichita.
”Trebuie să vedem care clădire are cea mai mare valoare istorică, care clădire e un pericol pentru trecători, care riscă se se degradeze tot mai mult, ar trebui să existe astfel de criterii”, afirmă Petru Olariu, președintele Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara.
Varianta de plată agreată de Primăria Timişoara prevede ca 20% din fondurile pentru reabilitare să vină din bugetul local. Restul să fie bani plătiţi de proprietari, în rate fără dobândă, pe o durată de cel mult 10 ani.
Prea puţini locatari agreează însă această variantă. Oamenii spun că sunt prea săraci și, chiar dacă punctajul lor e unul mare, nu își permit să achite ratele. ”Dacă rămânea cum a fost, cu 50% Primăria, 30% locatarii, mai mergea”, - Varianta cu 80% locatarii și 20% primăria nu se va face? ”Nu, nu o vom face, sunt prea mulți bani”, ”Eu sunt în Timișoara din 1969 și tot așa sunt. E ceva deosebit, sunt lucrări deosebite, nu toată lumea le poate face. Nu se pot face cu orice muncitori lucrările astea. Trebuie specialiști și asta costă”, ”Dacă sunt pensionari, e mai greu. Poate ar trebui și primăria (să se implice - n.r.) că altfel s-ar mobiliza și lumea”, susțin timișorenii.
Petru Olariu afirmă că ”dacă clădirea e foarte importantă pentru comunitate și locatarii nu au posibilitate să își plătească, asta nu ar trebui să fie un criteriu, cred că ar trebui o dezbatere publică serioasă, nu una anunțată astăzi și mâine dezbaterea. Ar trebui chemați arhitecți, ingineri, oameni interesați”.
Cel mai probabil, prima clădire care va intra în programul de reabilitare este clădirea din Piața Victoriei nr. 1 din Timișoara. Noul regulament ce conține criterile de departajare va fi supus votului consiliului local în următoarea ședință de plen.
reporter: Sorina Covlea
operator: Adrian Hrișcu
editor web: Călin Țenche