Pentru familia Apetroaiei din Săcălaz, apa căzută din cer a fost benefică: a udat pământul, iar tot ce a fost în plus s-a scurs în bazinul de colectare din curtea casei: ”Avem burlanul de la casă, şi se scurge apa de pe burlan, în bazin”.
Astfel, resursele acumulate sunt folosite pentru grădinile din gospodărie. Factura la apă nu creşte. Din contră, se face economie. - Practic faceţi economie? ”Economie, la apă. Chiar nici nu am plătit mult, am plătit 40 de lei, ce folosesc la spălat, la baie. În rest, de aici. De abia aştept să plouă, ca să nu folosesc de pe reţea”, spune Maria Apetroaiei.
Pentru cei care nu au un astfel de sistem însă, luna mai a însemnat creşteri considerabile la factura de apă. În Timişoara, de exemplu, în martie, cantităţile de precipitaţii au fost de 36 l/mp, în aprilie au fost 12 l/mp, iar în luna mai 120 l/mp.
”Apa meteo este aici la ultima poziţie, luna trecută pentru că au fost cantităţile acelea mult mai mari decât de obicei, avem 10 metri cubi apă de ploaie la o suprafaţă de 72 de metri pătraţi. Diferenţa faţă de factura precedentă ar fi undeva la 30 de lei” - Cantitatea de apă de ploaie plătită de consumatori se obţine înmulţind precipitaţiile căzute pe metrul pătrat, cu suprafaţa de pe care se colectează apa şi tariful stabilit societatea de apă - canal.
”Aşa cum funcţionează procesul tehnologic la staţia de epurare, atunci când apa este diluată, noi cheltuim foarte mult şi trebuie să venim cu adaosuri suplimentare, pentru că ne trebuie în procesul biologic un anume raport de carbon, azot şi fosfor”, afirmă Ilie Vlaicu, director general Aquatim.
În cazul în care suprafaţa de pe care se colectează apa de ploaie declarată în contract, diferă de cea reală, clienţii pot să semnaleze acest lucru companiei de apă canal.
reporter: Adina Iriza
operator: Viorel Jiva
editor web: Călin Țenche