Samson Popescu are 300 de hectare de pământ în judeţul Timiş, pe care cultivă cereale. După 35 de ani de muncă agricolă va trebui să dea piept cu străinii care vin cu posibilități materiale mult mai mari decât românii. ”Noi ca și fermieri pornim în această competiție din start inegal. Pentru că, în primul rând subvențiile nu sunt la nivelul celor din vest, dobânzile care se dau la credite nu sunt la nivelul din vest”, afirmă Samson Popescu.
Legea spune că din 2014 orice persoană fizică, fie din România, fie din alte state europene va putea cumpăra teren de pe teritoriul țării noastre. Agricultorii sunt nemulţumiţi pentru că banii pe care îi primesc ca și subvenții, atât de la Uniunea Europeană cât și din bugetul național, sunt mult mai puţini decât în străinătate.
În anul 2012, România a primit puţin peste un miliard de euro, pe când bugetul agricultorilor din Franța a ajuns de 8 miliarde: ”Le convine să vândă acolo 10 hectare și vin și cumpără parcele de sute de hectare aici. Plus că probabil statul îi ajută cu cumpărarea de terenuri în alte stare”, ”Nu ne putem compara cu cei care au și subvenții mai mari pe unitatea de suprafață, care și vând produsele în condiții mult mai avantajoase”, ”Nu, nu mi se pare corect din perspectiva faptului că nu plecăm de la premize egale, cu șanse egale. Posibilitățile noastre financiare nu sunt pe măsura dorinței noastre”.
Și furnizorii de utilaje și echipamente încurajează dezvoltarea agricolă în rândul fermierilor români, prin prețuri mici. Aceleaşi preţuri vor fi însă valabile şi pentru străinii care vor cumpăra teren de la noi.
România este pe locul patru în Europa la capitolul investiții în agricultură, potrivit unui studiu al Oraganizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. Același studiu arată că societăţile străine dețin deja în ţara noastră aproximativ 700.000 de hectare de teren.
reporter: Ioana Sapianu operator: Andrei Marina editor web: Călin Țenche