Marea Unire, la gugulani. Însemnări, fotografii sau prima harta a României Mari, scoase la iveală acum
Ideea de unire a intrat în gândurile bănăţenilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a luat amploare de la an la an. ”În perioada 1900-1918 a fost o frământare teribilă în ceea ce priveşte: „Ce să facem ca să realizăm Unirea cea Mare!", spune col.(r) Liviu Groza, istoric.
Oamenii simţeau că fac parte din aceeaşi ţară şi că au acelaşi orizont. O mare contribuţie, cu peste două decenii înainte de Unire au avut-o manifestările culturale. Se organizau concerte, spectacole şi cântări, mare parte dintre ele patriotice, însă toate aveau în comun faptul că cei care le susţineau veneau din toată ţara. ”Când coborau coriştii craioveni de pe treptele vagoanelor cu care au venit, Societatea Română de Cântări şi Muzică a cântat „Pe-al nostru steag e scris Unire!", precizează col.(r) Liviu Groza.
Colonel fiind în armata caransebeşeană, Liviu Groza a primit ordin pentru a promova istoria oraşului, tuturor celor care poposeau în Banat. Astfel, a ajuns să intre în posesia unor documente şi obiecte de mare valoare istorică şi culturală. Unul dintre acestea este harta României Mari, despre care se spune că ar fi prima hartă a României reîntregite, cu o vechime de 95 de ani. A primit-o de la un bun prieten care i-a spus: ”După o grindă, am pus această hartă, pe care am păstrat-o cu sfinţenie, este harta României Mari. Ţi-o încredinţez cu dragă inimă, şi-atunci când poţi, să o arăţi lumii, să ştie că întotdeauna caransebeşenii au păstrat cu sfinţenie ideea de Românie Mare”.
Un alt obiect prezentat, în premieră, publicului este o medalie care datează tot din 1919. ”Reprezintă efigia regelui Ferdinand, întregitorul, iar pe verso este harta României Mari şi de jur împrejur sunt blazoanele provinciilor care au format România Mare. Sigur, am păstrat-o cu sfinţenie... dacă până acum a fost ascunsă, şi nici n-am pomenit nimănui că eu am această medalie jubiliară, după '89 ea a intrat în circuitul normal”, spene col.(r) Liviu Groza.
Liviu Groza, în vârstă de 82 de ani, a studiat cu atenţie istoria ultimilor 200 de ani şi a urmărit marile evenimente care au produs schimbări în cultura şi civilizaţia românilor. Are un singur regret pe care l-a mărturisit la întrebarea dacă românii sunt şi acum la fel de uniţi: ”Asta rămâne să ne demonstreze timpul. Nu am convingerea că va fi 100%. Dar ce-i interesant, că cei de jos vor fi, cei de sus, după câte văd, au interese personale”.
Liviu Groza a ţinut să prezinte toate aceste documente publicului, deoarece a considerat că este un act de demnitate naţională.
Reporter: Maria Rohnean
Operator: Mihai Pop
Editor web: Călin Țenche
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
