Istoria prinde contur, la Timișoara

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Piese ale unor vremuri de poveste, din istoria Banatului, prind contur în centrul orașului de pe Bega. Descoperit în vara anului trecut, chiar în locul în care se construiește ultima clădire a unui complex de afaceri, stăvilarul a fost demontat, dus, bucată cu bucată, într-o hală, unde specialiștii au încercat să îi redea strălucirea de altădată.

Provocările au fost multe, spun experții. În primul rând, piesele nu pot fi expuse la soare, deoarece lumina și oxigenul le-ar degrada. Astfel, la planurile de asamblare ale acestei bijuterii arhitecturale, unice în Europa de Est, au lucrat atât specialiști din România, cât și din Italia și Coreea de Sud.

"Din câte știu eu, nu există ceva similar, este un sistem de construcţie deosebit", spune dr. Benedetto Piazzo, membru în Consiliul de Cercetare al Italiei, în cadrul unui clip postat on-line. 

Parte a patrimoniului cultural, ecluza a fost construită din cărămidă, dale de piatră şi pavată cu lemn de către austrieci, acum mai bine de trei sute de ani.

"Este zona în care putem vedea o civilizație vestică, o civilizație a lucrurilor făcute după toată știința acelui timp și arată că acest oraș era sincron cu orașele vestice" - Silviu Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Peste 600.000 de euro au fost investiți în ceea ce ce se va transforma într-un mic muzeu în aer liber.

"Recreăm stăvilarul într-un mediu cu condiții mai bine controlate așa încât ele să poată supraviețui în timp și credem că în felul acesta recuperăm o bucățică din istoria orașului, o punem în valoare și o prezentăm publicului", spune antreprenorul Ovidiu Șandor. 

Specialiștii vor să pună monumentul în circuit chiar din primăvara anului viitor.
"Elementul acvatic este foasrte important ca atmosferă. Aici, în spaţiul deschis, eu cred că această lucrare va fi extrem de apreciată de profesionişti şi de oamenii din oraş", ne-a declarat arhitectul Vlad Gaivoronski.

Restaurarea unuia din cele patru stăvilare ale Timişoarei, prin demontare şi, apoi, prin reconstituire, reprezintă cea mai amplă metodă folosită vreodată în Europa de Est în cazul unui stăvilar compus din piese originale.

Reporter: Corina Sfia
Operator: Mihai Pop
Editor Web: Răzvan Bulacu