Iar asta ar fi posibil numai dacă ar exista magistrați care să se ocupe doar de aceste dosare. În plus, revoluţionarii cer ca nomenclaturiştilor să le fie tăiate pensiile, precum în cazul Vişinescu.
Cu un bunic membru în PNȚ, Cornelia Fiat nu avea deloc "originea sănătoasă" pe care o cereau comuniștii după 1947. Tatăl ei a fost deținut politic. Ea avea doar cinci ani când familia ei a fost deportată în Bărăgan. Nu a visat niciodată la răzbunare, dar crede că cineva trebuie să împartă, până la urmă, dreptatea.
„Aştept şi eu şi probabil şi colegii mei înfiinţarea acestor tribunale, acestor forme nu ştiu, de judecată poate pentru că în final trebuie să răspundem pentru faptele noastre”, declară Cornelia Fiat, victimă a regimului comunist.
Iniţiativa de a înfiinţa instanţe care să cerceteze crimele comunismului a venit de la mai multe de asociaţii din estul Europei. Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Georgia sau Bulgaria au aderat şi ele la această idee.
„În competenţa instanţelor internaţionale existente nu intră investigarea crimelor comise în trecut de regimurile comuniste şi nici sancţionarea celor vinovaţi de ele”, spune Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.
Oamenii au luat ca exemplu crimele comise de regimul nazist.
„Prin instanţă se stabileşte... da domnule ăsta a fost prim secretar în perioada X Y în judeţul cutare, în timpul acela s-au petrecut umătoarele. Am putea ajunge în situaţia Germaniei care plăteşte despăgubiri evreilor, în situaţia noastră statul ar trebui să îşi despăgubească propriii cetăţeni”, explică Marius Oprea, fostul preşedinte al IICC.
Potrivit raportului comisiei prezidenţiale privind regimul comunist, represiunea din anii 40-90 a făcut peste două milioane de victime.
Reporter: Vlad Ungar
Operator: Dan Șoșdean