Dacia Antică, recreată 3D. Cinci cetăți din Munţii Orăştiei vor putea fi vizitate virtual 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Specialiştii îşi propun ca, la finele acestui proiect, după plimbările virtuale prin cetăţile dacice Sarmisegetusa Regia, Blidaru, Costești, Fața Roșie și Piatra Albă, tinerii să fie interesați să le străbată și în realitate, la pas.

”Încercăm să folosim tot felul de gagdeturi şi sisteme care le sunt familiare lor, care vin din zona de jocuri, de cinema 3D. Încercăm să îi aducem inclusiv cu aplicaţii pe care le pot folosi pe telefoane, pe tablete, şi încercăm să îi aducem aproape de ce înseamnă patrimoniu cultural şi artefacte istorice”, explică Călin Neamţu, manager de proiect.

”Marele avantaj al acestor reconstituiri virtuale, fie că este vorba de monumentul în sine, fie că e vorba de artefactele care sunt în monumente, este că se poate face conservarea lor pentru posteritate, într-un stadiu îngheţat, şi prelevat cu foarte multe detalii, pe de altă parte noi putem interveni asupra monumentelor, restaurându-le fără să le afectăm fizic”, spune Gelu Florea, arheolog.

În acest mediu virtual, vizitatorii pot interacţiona pe bază de gesturi. Experienţa unei deplasări, chiar dacă este virtuală, în cele cinci cetăţi din Munţii Orăştiei, devine de neuitat: ”Este un tracking pentru mîini. Practic, aici putem să deformăm vasul, să-l modelăm, putem să îl colorăm”.

”Dacă vor începe prin a circula prin aceste cetăţi, vor dori să vadă ce este acolo. Merită efortul, pentru că tocmai acest lucru îl urmăreşte proiectul, de a aduce cât mai multă lume acolo”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al Sarmisegetusei Regia.

Lucrările la proiect au început în luna aprilie. Până acum au fost scanate şi digitizate deja 150 de artefacte din cele 500 care sunt cuprinse în proiect. Se lucrează totodată la cele două spaţii de vizitare virtuală şi la expoziţiile multimedia care vor fi amenajate la muzeele din Deva şi Cluj-Napoca.

”Practic, muzeul din Deva şi cel din Cluj vor fi în 2016 primele muzee din România care avea un asemenea spaţiu”, precizează Liliana Ţolaş, director al muzeului din Deva.

”S-au adunat informaţii despre monumentele care vor fi reconstituite virtual, şi s-a lucrat şi la proiectul expoziţiei, la modul cum s-ar aranja toate acestea, cum se va potrivi tehnica cu vitrinele, realul cu virtualul în aceste spaţii”, adaugă Cristina Bodog, arheolog.

Valoarea proiectului finanţat din fonduri europene este de un milion de euro. Proiectul trebuie finalizat până în luna decembrie a anului viitor.

Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariş
Editor web: Călin Țenche