Computer istoric, readus la viață

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Pentru ca barajul Vidraru, cel mai mare realizat vreodată în România, să stea în picioare fiecare calcul a fost făcut cu  aparatul gigant de la Timișoara. Cât a fost student, Horia Gligor a lucrat pe calculatorul  creat în anii ’60 la Universitatea Politehnica și îi știa toate secretele.

„De la aceste butoane de aici se anunța mașinăria. Pun 101 la adresa 1 care e adresa asta și atunci spun că ce e acolo să se adune”, explică Horia Gligor, cercetător.

Rezultatul venea de la panoul cu sute de becuri care se aprindeau și indicau litere sau numere. Așa a fost tradusă în 1962 prima frază, cu ajutorul celor 30  de kilometri de sârme și 100 de mii de lipituri ale calculatorului.

„În orice caz traducerea a fost făcută cu acuratețe din enegleză în română. Au venit oameni cu manuscrise la MECIPT ca să se traducă. Acum cu google translate e la îndemâna oricui”, cotinuă Gligor.

„Dacă astăzi datele sunt salvate pe un card e doar câțiva centimetri, în urmă cu jumătate de secol, primul calculator creat în mediu universitar din România avea o memorie ce cântărea peste 100 de kilograme” - Vlad Ungar, reporter Digi24 Timișoara.

„Au fost deteriorate în mare parte, au fost găuri, au fost sparte”, spune și Maria Mîțu, restaurator.

De cinci ani de muncă a fost nevoie pentru ca sistemul să fie readus la viață.

„10 mii de lei dacă a costat toată suma, nu mai mult, dar restauratorul nostru a petrecut foarte multe ore pentru că este migălos”, a completat Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Banatului din Timișoara.

Peste câteva luni primul calculator realizat în mediul universitar din România va fi expus la Politehnica din Timișoara.

Reporter: Vlad Ungar

Operator: George Ștefăniță