În tot acest timp, Ministerul Tineretului şi Sportului a promis că va construi un nou imobil pentru tineri. Dar în 11 ani nu a făcut nimic. Acum, studenţii îşi pun toate speranţele în Episcopia Romano-Catolică, deţinătoarea imobilului, să îi păsuiască până la rezolvarea situaţiei.
„Această clădire este a doua casă pentru 20.000 de studenţi care vin aici zilnic să înveţe muzică, teatru, fotografie sau dans. Iar acum, după 60 de ani de activitate, casa studenţilor este în prag de evacuare” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.
Cei mai afectaţi sunt studenţii care nu ştiu unde îşi vor pune în practică proiectele în cazul în care vor rămâne fără sediu.
„În loc să susţinem arta şi cultura tânără, văd că aici, în cazul acesta se dă cu piciorul. Ne amână de la lună la lună, de la zi la zi”, spune Bogdan Crişan, preşedintele OSUT.
„Faptul că stăm aşa pe gânduri, că nu ştim dacă mâine mai putem să venim aici să ne ţinem proiectele, să primim ajutor, să fim într-un sediu efectiv, este o problemă foarte mare pentru noi”, precizează și Dana Stoica, preşedintele Ligii ETc.
La Casa de Cultură a Studenţilor activează şi o trupă de teatru. Tinerii urcă pe scenă în regim de voluntariat de 26 de ani şi sunt decişi să îşi joace piesele... în stradă.
„O să jucăm în faţa clădirii, cu autorizaţie de la primărie, numai să atragem atenţia că aici e locul nostru”, explică și Adrian Kore, actor al trupei Thespis.
Acelaşi sediu găzduieşte un post de radio al studenţilor de la jurnalistică.
„Pur şi simplu noi nu plecăm! În sensul că tot ce am făcut noi aici...A fost făcut prin munca noastră, a colegilor, a prietenilor. Unul a venit cu o găleată de tiffel, unul cu panourile de izolare, altul cu muncă propriu zisă să ne ajute”, adaugă și Sorin Szucsik, creatorul cercului de radio.
Pe scena Casei Studenţilor, care îşi desfăşoară activitatea în acest sediu din 1957, au făcut primii paşi de dans sute de tineri talentaţi. Actuala trupă de dans modern are în palmares 180 de medalii de aur la concursuri naţionale şi internaţionale. Totul sub coordonarea maestrului Marcel Botscheller care activează aici din 1971. Acum, se gândeşte cu groază că istoria pe care a creat-o se va pierde.
„Aş vrea ca Timişoara să fie Capitală Culturală Europeană şi Casa Studenţilor să existe. Uitaţi-vă ce avem aici! Tot ce am strâns, condiţiile, miile de studenţi care au învăţat aici din 1971 până în prezent, un palmares de 45 de ani se vor pierde”, povestește și Marcel Botscheller, coordonatorul cercului de dans.
Din anul 2005, de când clădirea a fost retrocedată, timp de 10 ani, Ministerul Tineretului şi Sportului a plătit chirie pentru Casa Studenţilor 18.600 de lei lunar. În ultimul an, studenţii şi-au desfăşurat activitatea în baza unui contract de comodat, care a expirat, însă, la finalul lunii mai.
„Ei vin la noi pentru această alternativă culturală pe care le-o oferim şi spaţiile pe care le punem la dispoziţia studenţilor. Noi suntem ordonatori terţiari de credite, nu putem negocia chirie, nu putem cumpăra clădirea. Suntem cu mâinile şi picioarele legate”, a declarat și Vlad Gârboni, directorul Casei de Cultură a Studenţilor.
Proprietarii clădirii, reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice le permit studenţilor să rămână în sediu numai dacă plătesc chirie.
„Dacă ei doresc să rămână, le-am solicitat să ne transmită dacă doresc să semneze un contract de închiriere, dar nu am primit nicun răspuns nici de la Minister nici de la casa de cultură”, este de părere Nikolau Laos, reprezentantul Episcopiei Romano-Catolice.
Răspunsul nu a venit pentru că o chirie de 18.600 de lei lunar, la un buget anual de 80.000 de lei, este imposibil de plătit. Şi, deşi nu a făcut nimic în 11 ani, acum, Ministerul Tineretului şi Sportului spune e că e deschis la negocieri.
„De la nivel central, Ministerul Tineretului şi Sportutui a analizat alternativa ca celelalte subordonate ale sale din Timişoara să poată sprijini Casa de Cultură a Stundenţitor, dar numărul angajaţitor şi tipurile de activităţi ale unităţilor subordonate exced spaţiului de care acestea dispun. Mai mult, ne este solicitat sprijinul în negocierile cu proprietarul imobilului şi ne aduce la cunoştinţă faptul cu au cerut sprijinul şi altor autorităţi centrale”, se arată într-un comunicat al MTS.
Astfel de retrocedări au scos afară mai multe instituţii publice din Timişoara. Liceul de Artă, Clinica de Oncologie sau Liceul Piarist sunt doar câteva exemple.
Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Dan Petcu