Ecaterina Zăgan a fost diagnosticată cu hepatită în urmă cu aproape 27 de ani. Organismul său a reuşit să ţină în frâu boala o lungă perioadă de timp, însă acum virusul avansează vizibil: ”Medicaţia mea nu răspunde, virusul înaintează foarte mult, de aici, analizele sunt foarte proaste. Mi-ar fi trebuit un tratament performant, dar nu am posibilitate, având o pensie foarte-foarte mică”.
În alte ţări din Europa, bolnavii beneficiază de tratamente performante încă de acum câţiva ani. La noi încă nu s-au găsit fondurile necesare.
”Şi comisia din România încearcă implementarea acestui protocol în programul naţional, este dificil, pentru că sunt nişte medicamente foarte scumpe, dar care cresc eficienţa tratamentului de la 35% la 70%, practic dublează eficienţa tratamentului în hepatita C”, afirmă Virgil Musta, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş" Timişoara.
În ceea ce priveşte hemofilia, bolnavii din România primesc cel mai puţin tratament din Europa.
”România achiziţionează 0,5 unităţi internaţionale pe cap de locuitor. Şi-atunci mă veţi întreba cât se consumă în Uniunea Europeană? Media este de 6,5 şi merge până la 10 unităţi. Ungaria - 7 unităţi, deci practic de 14 ori mai mult”, ne informează Margit Şerban, preşedintele Asociaţiei Române de Hemofilie.
În România sunt peste 2.000 de bolnavi diagnosticaţi cu hemofilie. Lipsa unui tratament adecvat le poate fi fatală.
reporter: Maria Rohnean
operator: Dan Şoşdean, George Ştefăniţă
editor web: Călin Țenche