Strada, spun arheologii, apare în planurile vechi ale orașului cu denumirea de ”strada Defterdarului” sau strada controlorului financiar. Construită pe vremea ocupației otomane, aceasta s-a aflat în prima linie la asediul habsburgilor.
”Este exact perioada în care, în timpul asediului din 1716, străzile și casele de lemn din cetatea turcească au fost distruse de bombardarea orașului”, afirmă arheologul Constantin Inel, de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Zidurile descoperite, dar și structurile din lemn au fost afectate ulterior și de construcțiile moderne ce s-au realizat în Timișoara. Săpăturile vor spune exact orientarea uliței, dar și importanța acesteia din acea vreme.
Lemnul pe care specialiștii l-au scos din ceea ce a fost odată ofântână, în apropiere, în actuala Piață Sfântu Gheorghe, și care datează din perioada medievală, va fi dus la analiză, pentru a vedea exact din ce perioadă provine. Tot aici, s-a dezgropat și cel mai vechi apeduct, care datează din perioada otomană, dar și locuințe turcești.
Și unele obiecte personale ale locuitorilor din acea vreme au fost găsite intacte: ”Se vede cusătura, pe unde a venit, pe unde a fost cusută și, probabil că asta era partea din față”.
”În această zonă avem o serie de construcții din lemn. Sunt câteva locuințe, cu anexele lor. Pe latura sudică avem și un apeduct, care așa cum se poate vedea, a fost distrus de construcția locuinței, în care am reușit să surprindem podeaua prăbușită în subsolul acesteia”, spune Sorin Tincu, muzeograf la Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara.
Pe strada Eugeniu de Savoya, săpăturile se vor realiza treptat, pentru a nu exista pericolul de surpare a malurilor, iar din Piața Sfântul Gheorghe, mai multe vestigii au fost și vor fi transportate la Muzeul Banatului, pentru studii amănunțite.
reporter: Ioana Sapianu operator: Mihai Pop editor web: Călin Țenche