Un meşter popular din Beiuş, salvatorul viorii cu goarnă
Nu există petrecere ori nuntă în Bihor fără vioara cu goarnă. Doar că meşterii care mai fac astfel de instrumente sunt din ce în ce mai rari. Unul dintre ei poate fi găsit în Ţara Beiuşului, unde făureşte tradiționalele viori, fiecare într-un mod cât mai aparte. Instrumentele create în atelierul meşterului au ajuns, de-a lungul anilor, pe marile scene ale lumii și au promovat tradiţiile locului.
Povestea viorii cu goarnă dăinuie de mai bine de şapte decenii în Bihor. Meșterii i-au atașat viorii clasice o trompetă pentru ca muzica să fie auzită cât mai tare.
"Dacă tu cânţi de exemplu, cum era pe timpuri, cu vioară clasică, cântai la o nuntă, te auzeai foarte, foarte slab. Pentru că ştiţi, când e lume multă - discută, e zumzet şi domină vocile, nu domină instrumentul."
Unul dintre cei care au dus mai departe tradiția făuririi acestei viori este Cornel Palladi, care a făcut primul instrument în 1983. Pasiunea și-a descoperit-o datorită fiului său care pe atunci cânta la vioara clasică.
"El cânta cu vioara clasică şi restul colegilor cântau cu vioară din asta cu goarnă. Şi a venit acasă şi mi-a spus, tată mi-ar trebui şi mie o vioară cu goarnă. Am zis, nicio problemă, facem vioară cu goarnă", povesteşte meşterul popular.
Nicio vioară care iese din mâinile meșterului popular nu seamănă cu alta. Cornel Palladi încearcă să-i ofere fiecăreia ceva aparte. Unul dintre instrumentele cu care se mândrește este o vioară cu goarnă din lemn, care a presupus multă migală și răbdare.
"Se face din lemn stratificat, deci se lipesc mai multe bucăţi de lemn împreună şi după care se strungeşte.Am vrut să elimin sunetul metalic de la goarna tradiţională, oricum e alamă şi e sunet metalic", a explicat Cornel Palladi.
Meșterul realizează toate componentele viorii, după care le asamblează. Inclusiv cutia de rezonanță care amplifică sunetul este creată în atelierul său.
"Acest ac vine introdus prin această gaură, va fi fixat aici, aici va ajunge pe membrană, va fi fixat cu un şurub, pe acest şurub va fi montat căluşul, care preia vibraţiile de la corzi."
Ca să dea naştere unei viori, meşterul popular lucrează mai bine de o lună. Foloseşte lemn de cireş, paltin sau nuc. La loc de cinste, în atelier, stă o vioară realizată din corn de cerb.
Deşi viorile se vând cu preţuri cuprinse între 350 şi 600 de euro, ele nu aduc profit, spune Cornel Palladi.
"Acesta nu este un produs de consum, cum ar fi o pereche de pantofi sau o haină care se uzează şi o arunci pentru că dacă ai grijă de ea, toată viaţă o ai. Plus de aia, nu se naşte un muzicant în fiecare zi."
Instrumentele făurite de meșterul beiușean au ajuns în Franţa, Olanda, Anglia, Germania şi chiar America. De câte ori îşi vede creaţia pe scenele lumii, îi creşte inima de bucurie.
"E o mulţumire şi o satisfacţie care efectiv nu se poate descrie în cuvinte. Cum ai vedea un copil de-al tău realizat în viaţă, deci poate forţez puţin termenul, dar cam senzaţia o ai când vezi aşa ceva."
Marea tristeţe a bărbatului rămâne faptul că nimeni nu-i interesat să-i înveţe meşteşugul.
Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
