De sute de ani, o biserică de lemn din Bihor veghează la confluența Munților Pădurea Craiului și Munților Plopiș. Construit după model maramureșean, lăcașul de cult a fost consolidat și modificat de mai multe ori încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea, când a fost extins pentru că devenise neîncăpător. Biserica de lemn atrage și astăzi turiștii care ajung în orașul Aleșd.
Așezată pe un deal, biserica de lemn din Peștiș veghează de sute de ani întreaga suflare de pe Valea Leonii. Când treci de poarta de lemn, uiţi de problemele cotidiene şi ai prilejul să îţi tragi sufletul. Iar preotul paroh îţi spune povestea locului.
"Biserica a fost construită din lemn și, cu siguranță, ea nu arăta cum arată astăzi, dar datorită faptului că s-au făcut mereu modificări la această biserică, arată așa cum arată astăzi. Aici, în sânul bisericii, lumea și-a plâns rudele care au plecat dintre ei, aici s-au format primele școli și, bineînțeles, cei care călcau pragul bisericii veneau să se roage lui Dumnezeu pentru familiile lor, pentru viața lor", spune Alexandru Bădilă, preot.
Lăcașul de cult, construit în stil maramureșean, este diferit față de celelalte biserici din regiune, având întreaga structură de rezistență din lemn. Nu se știe cu exactitate perioada ridicării bisericii, ci doar anul în care aceasta a fost modificată și extinsă, pentru că devenise neîncăpătoare, lucru menționat pe o ușa din lemn din exterior. În timpul renovărilor ulterioare, pereții au fost tencuiți.
"Cele două inscripții de pe tocul ușii de lemn a naosului indică faptul că în anul 1797 biserica a fost reabilitată în timpul consesorului Poinar Miklos", a explicat Bianca Firezar, jurnalist Digi24 Oradea.
"Bineînțeles, modificări la biserică au fost aduse și ulterior, în anul 1864, în 1915-16, tocmai datorită faptului că această biserică la un moment dat a fost neîncăpătoare", susţine preotul Alexandru Bădilă.
În interior, iconostasul ornamentat cu scene biblice a fost făcut în anul 1810, iar ușile împărătești de la intrarea în altar sunt garnisite cu ghirlande și ciorchini. Veche de sute de ani este și o ladă de zestre în care sunt păstrate și astăzi veșmintele preoțești.
"Pe partea iconostasului, în partea stângă și dreaptă, icoana Mântuitorului și Maica Domnului, icoane foarte vechi care se pare că sunt pictate de Ioan Zugravu. De asemenea, picturile de pe inconostas pe care le vedeți aici sus, în registrele de sus, sunt picturi realizate pe piele de căprioară", a arătat Alexandru Bădilă, preot.
Deși au trecut mai bine de 100 de ani de la ultimele lucrări de consolidare, clădirea bisericii a fost ferită de intemperii și distrugeri. Se țin și astăzi slujbe de hramul bisericii, "Buna Vestire", iar cei care pleacă spre cele veșnice sunt înmormântați în curte, unde se afla singurul cimitir din sat.
"Biserica se află într-o stare bunicică, spunem noi, nu a plouat în ea chiar deloc, dar așa cum se poate vedea, turla bisericii este degradată de timp, șindrila este încercată de vreme și ea, să spunem așa, și ar trebui schimbată. Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să o putem reface", îşi doreşte părintele Alexandru Bădilă.
Cei care pleacă din Oradea şi vor să ajungă la Peştiş trebuie să intre în Aleşd, după care să vireze spre Zalău şi să meargă încă 2 kilometri pe DN1H.
Reporter: Bianca Firezar
Operator: Florin Lucuța