Terenurile nelucrate în Bihor au scăzut la jumătate de când sunt acordate fonduri europene. Acum au rămas 40.000 de hectare

Decizie disperată printre crescători: din cauza secetei, oamenii își vând animalele pe capete

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Înainte de 2007, zeci de mii de hectare au fost abandonate de către agricultori.

"Din totalul de aproximativ 300 de mii de hectare de teren arabil al judeţului Bihor, undeva la 75 de mii de hectare erau nelucrate, ceea ce reprezintă un procent de peste 25%", susține Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor.

După intrarea României în Uniunea Europeană, fermierii au accesat fonduri prin programul naţional de dezvoltare rurală. Au fost susţinute proiectele pentru fermele de subzistenţă, pentru instalarea tinerilor în mediul rural ori pentru achiziţionarea de utilaje şi seminţe. În acest fel, suprafaţa nelucrată aproape că s-a înjumătăţit: doar 40 de mii de hectare nu au fost cultivate anul trecut.

"Am văzut un interes major de a lua terenuri de la rudenii de la cunoscuţi sau de la alte persoane, terenuri nelucrate pentru a-şi completa suprafaţa necesară depunerii şi eligibilităţii acestor proiecte", spune directorul Direcţiei Agricole Bihor.

Unii fermieri cred însă că unele subvenţii nu sunt bine direcţionate.

"După mine, cea mai gravă problemă a agriculturii româneşti este subvenţionarea nemuncii. Sunt bani aruncaţi, îngropaţi, care nu ajung deloc la cel ce într-adevăr lucrează terenul", crede Dorin Hodişan, agricultor.

Alţi fermieri acuză nivelul scăzut al subvenţiilor date în România, între 30 şi 150 de euro pentru culturile clasice.

"Cred că ar fi echitabil ca şi noi să primim exact aceeaşi sumă pe care o primeşte şi neamţul şi francezul şi englezul. În Grecia şi Italia sunt subvenţiile în jur de 600 de euro", explică Dorin Hodişan.

Micii agricultori recunosc că, oricât de mică ar fi, totuşi subvenţia îi stimulează. "Având în vedere că toate sunt scumpe, motorina şi seminţele şi trebuie îngrăşăminte, mă ajută."

Din 2008 până în 2013, în Bihor au fost acordate 250 de milioane de euro pentru proiectele depuse de fermieri.

reporter: Bogdan Costea
operator: Rezmuves Robert
editor web: Adrian Laboş