Terenurile nelucrate în Bihor au scăzut la jumătate de când sunt acordate fonduri europene. Acum au rămas 40.000 de hectare

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Înainte de 2007, zeci de mii de hectare au fost abandonate de către agricultori.

"Din totalul de aproximativ 300 de mii de hectare de teren arabil al judeţului Bihor, undeva la 75 de mii de hectare erau nelucrate, ceea ce reprezintă un procent de peste 25%", susține Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor.

După intrarea României în Uniunea Europeană, fermierii au accesat fonduri prin programul naţional de dezvoltare rurală. Au fost susţinute proiectele pentru fermele de subzistenţă, pentru instalarea tinerilor în mediul rural ori pentru achiziţionarea de utilaje şi seminţe. În acest fel, suprafaţa nelucrată aproape că s-a înjumătăţit: doar 40 de mii de hectare nu au fost cultivate anul trecut.

"Am văzut un interes major de a lua terenuri de la rudenii de la cunoscuţi sau de la alte persoane, terenuri nelucrate pentru a-şi completa suprafaţa necesară depunerii şi eligibilităţii acestor proiecte", spune directorul Direcţiei Agricole Bihor.

Unii fermieri cred însă că unele subvenţii nu sunt bine direcţionate.

"După mine, cea mai gravă problemă a agriculturii româneşti este subvenţionarea nemuncii. Sunt bani aruncaţi, îngropaţi, care nu ajung deloc la cel ce într-adevăr lucrează terenul", crede Dorin Hodişan, agricultor.

Alţi fermieri acuză nivelul scăzut al subvenţiilor date în România, între 30 şi 150 de euro pentru culturile clasice.

"Cred că ar fi echitabil ca şi noi să primim exact aceeaşi sumă pe care o primeşte şi neamţul şi francezul şi englezul. În Grecia şi Italia sunt subvenţiile în jur de 600 de euro", explică Dorin Hodişan.

Micii agricultori recunosc că, oricât de mică ar fi, totuşi subvenţia îi stimulează. "Având în vedere că toate sunt scumpe, motorina şi seminţele şi trebuie îngrăşăminte, mă ajută."

Din 2008 până în 2013, în Bihor au fost acordate 250 de milioane de euro pentru proiectele depuse de fermieri.

reporter: Bogdan Costea
operator: Rezmuves Robert
editor web: Adrian Laboş