Criza de personal devine o problemă tot mai acută în România și se resimte atât în industrie, cât și în servicii sau agricultură. Disperaţi, angajatorii apelează la soluţii cât mai ingenioase când vine vorba de căutarea de personal. Unii abordează direct angajaţii firmelor concurente, alţi angajatori se mulţumesc cu personal recrutat din afara țării.
În Satu Mare, firmele care au nevoie de angajaţi nu se sfiesc să abordeze direct angajaţii concurenţei. I s-a întâmplat unui patron de cafenea din centrul oraşului, care spune ca acest gen de recrutare este incorect.
„Vin și le promit colegilor mei tot felul de lucruri. De la salarii mai mari, la program mai flexibil, neștiind mai exact ce se întâmplă sau cum e salariul la noi sau care e programul la noi sau care sunt modalitățile de lucru și așa mai departe. Ei presupun că în restul locațiilor viața e dură și atunci ei pot să le ofere ceva mai bun", spune Bogdan Burce, manager de cafenea.
„Eram la muncă cu colegul meu, au intrat vreo trei tipi, ne-au cerut cafele, le-am făcut comanda, după ce și-au terminat consumația au venit la noi și ne-au întrebat dacă vrem un job nou. Am întrebat ce job, ne-au spus că este o cafenea din Cluj, care va fi în noul mall și dacă vrem să ne angajăm acolo", povesteşte Sebastian Bura, angajatul unei cafenele.
Specialiştii în resurse umane au o explicaţie pentru modul în care au ajuns firmele să îşi caute angajaţi.
"Această practică se numește head-hunting și este o practică foarte folosită de toate firmele de recrutare, atât firmele internaționale, cât și naționale și în contextul actualului mediu, în contextul în care nu prea găsim angajați este absolut necesar să apelăm și la acestă practică", spune Luminița Popa, specialist resurse umane. "Este o practică ortodoxă în condițiile în care piața este liberă și angajatul contactat poate oricând să spună nu. Nimeni nu-l obligă să meargă la interviu și nimeni nu-l obligă să considere oportunitatea care îi apare în față."
Când recrutarea de la concurenţă nu are efect, firmele caută în afara ţării. Patronul unei ferme de pui de găină din Târgu Jiu a adus 16 nepalezi pentru completarea echipei sale. Pe lângă salariu, muncitorii străini primesc cazare şi transport, iar programul de lucru este de opt ore pe zi.
"Învăţ multe lucruri. Este nou. Nu am mai făcut asta înainte. Este un job nou pentru mine şi, în fiecare zi, învăţ. Oamenii cu care lucrez, românii, sunt săritori, şeful nostru ne susţine. Ne este dor de familie, dar pe de altă parte muncim, să facem rost de bani să-i susţin", spune Narayan, angajatul fermei.
"Încercăm să vedem dacă putem să ne bazăm şi pe forţa de muncă din străinătate, din ţările mai puţin dezvoltate. La noi, pare ceva neobişnuit, dar este un început, după părerea mea. Este greu şi pentru noi, pentru angajator. Cred că este greu şi pentru ei. E vorba şi de adaptare, de religie, de condiţii de muncă. Sunt multe aspecte", consideră Tiberiu Berbece, directorul firmei.
La nivel naţional, la finalul lunii august, reprezentanţii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă susţineau că în România sunt peste 300.000 de şomeri. De partea cealaltă, aceeaşi instituţie spune că, la începutul acestei luni, în România erau peste 30 de mii de locuri de muncă neocupate.
În acest context, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor orgnizează pe 19 octombrie, între orele 9 şi 16, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi. Aceasta se va derula în trei oraşe: Oradea, Aleșd și Beiuș.
La Oradea vor fi prezenți 58 de angajatori, la Aleșd 8 angajatori, iar la Beiuș 4 angajatori care vor oferi persoanelor în căutarea unui loc de muncă un total de 1.425 locuri de muncă; dintre acestea 237 sunt destinate persoanelor cu studii superioare.