RePatriot, programul prin care românii din Diaspora sunt încurajați să se întoarcă acasă
Birocrația, corupția mentalitatea și lipsa de comunicare în instituțiile statului - sunt principalele bariere care-i împiedică pe mulți dintre românii din Diaspora să se întoarcă acasă. La Oradea, zeci de persoane plecate la muncă în străinătate au aflat cum pot deveni antreprenori în țara natală și cui trebuie să se adreseze dacă vor să pună bazele unor afaceri.
Timp de 12 ani, Alin Sas a trăit în Madrid, unde a muncit ca ajutor de bucătar și ospătar, iar mai apoi a ajuns director de restaurant. Deși avea o slujbă bine plătită, în vara acestui an, Alin s-a întors în orașul natal, Oradea. S-a izbit imediat de birocrație și de atitudinea angajaților din instituții care l-au pus pe drumuri.
"Copilul ăsta mic s-a născut acolo acum un an, am venit acasă să băgăm pentru alocație, ni s-a cerut o hârtie de dincolo, cum că nu beneficiem de niciun ajutor. Am adus hârtia, nu ne-au dat niciun răspuns. Am tradus, legalizat, care costă niște bani, iar nu ne-au dat niciun răspuns. Când am venit acum înapoi, au zis că nu e bună că trebuie cerută alta", povesteşte bărbatul.
Alin Sas critică lipsa de comunicare și indiferența cu care sunt tratați oamenii în instituțiile din România: "Tonul cu care îți vorbește - eu cred că ar trebui schimbate foarte mult în sensul acesta. Pentru că eu îți vorbesc respectuos, am pretenția să îmi vorbești și tu la fel."
Lucian Rotar s-a stabilit în Franța acum 25 de ani, când a plecat cu bursă la o universitate. Câțiva ani mai târziu a pus bazele unei afaceri în IT și telecomunicații chiar în Paris, iar de șapte ani conduce un business în România, în același domeniu. Chiar dacă lucrurile merg bine, bărbatul recunoaște că nu e ușor să fii antreprenor în țara noastră.
"Investitorii, în general, au nevoie de sprijin, au nevoie de multă informație și de stabilitate. Să nu se schimbe condițiile fiscale de pe o zi pe alta, de la o lună la alta cum se schimbă în România, din păcate. Din punct de vedere administrativ ar trebui să fie mai puțină hârțogărie."
Chiar și așa, Lucian i-a încurajat pe francezi să investească în România. Franz Robbe și Clement Chevallier sunt doi tineri care vor să deschidă în Oradea un centru de colectare selectivă a deșeurilor, pe care mai apoi să le recicleze. Cei doi au aplicat deja pentru o finanțare în cadrul programului Start-up Nation.
"Noi venim cu cunoștințele pe care le-am dobândit în Franța. Vrem să ne folosim de aceste informații și vrem să o facem în România", spune Franz Robbe. "Ne va permite să ne dezvoltăm afacerea pentru început, să ne cumpărăm aparatura necesară și să facem angajări", completează Clement Chevallier.
Tot despre cum pot deveni antreprenori în țara natală au aflat detalii mai mulți români plecați la muncă în străinătate. La Oradea aceștia s-au întâlnit cu reprezentanții proiectului RePatriot al cărui scop este să le ofere românilor de pretutindeni oportunităţi de afaceri în România.
"Avem nevoie de Diaspora, pentru că vine cu curaj, bagaj civic, mentalitate diferită și cu experiența de acolo. Au mare șansă de a se repatria și de a avea succes aici ca antreprenor sau ca angajat în joburi mai bine plătite", susţine Hildegard Brandl, reprezentant RePatriot.
Cu această ocazie cei din Diaspora le-au transmis autorităților și ce măsuri și-ar dori să fie luate ca să fie încurajați să se întoarcă acasă.
Astfel de întâlniri au loc, în această perioadă, în alte 20 de orașe din țară.
Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
