Protocol de susţinere pentru Via Carpathia. Se aşteaptă reacţia Guvernului de la Bucureşti
România visează la autostrăzi. Deşi construcţia de şosele de mare viteză se mişcă cu viteza melcului, România s-a alăturat unui proiect rutier care va conecta, printr-o autostradă, întreg estul Europei, de la Marea Baltică până în Grecia. Reprezentanţii judeţelor din nord-vestul României au semnat, vineri, la Oradea, un protocol prin care susţin Via Carpathia, proiect iniţiat în 2006 de Polonia şi Lituania.
Via Carpathia este un proiect început în 2006, când miniştrii transporturilor din Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria au încheiat primul protocol de construire a unui drum de mare viteză. În 2010 Bulgaria, România şi Grecia s-au alăturat acestei iniţiative. Astfel, autostrada ar trebui să lege nordul Greciei de Marea Baltică.
"Nu există o conexiune bună între aceste ţări. De asemenea, nu este o legătură bună între Polonia şi România, care sunt cele mai mari ţări din această regiune. Dezvoltarea comerţului între ţările noastre este enormă", a specificat Mateusz Gniazdowski, Centrul pentru Studii Est-Europene din Polonia.
"În ceea ce priveşte Ungaria, pot să spun că stăm foarte bine cu porţiunea care ne revine, cei 221 de kilometri de Via Carpathia. Am realizat până în prezent mai bine de jumătate din execuţii", a declarat Toth Andor, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării din Ungaria.
În România, autostrada să intre prin Borş şi să traveseze 462 de kilometri prin Arad şi Timişoara până în Calafat. Există şi a doua variantă de traseu, dublu ca lungime, prin Deva- Sibiu-Bucureşti-Constanţa. Deocamdată, România are doar 70 de kilometri de autostradă construită care se suprapune cu Via Carpathia pe traseul Arad-Timişoara-Lugoj.
"Urmează să cooptăm şi judeţele din partea de sud a ţării, având în vedere că acest traseu iese prin Calafat din ţara noastră şi mai departe să purtăm discuţii cu Ministerul Transporturilor şi chiar cu, mai sus, cu primul-ministru", susţine Ioan Mihaiu, prefectul judeţului Bihor.
"Exemplul Poloniei este unul foarte bun, pentru că au reuşit să aibă o lege a achiziţiilor publice care (permite ca - n.n.) în maxim şase luni de zile o achiziţie să fie atribuită, iar lucrările pot demara", a spus Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele CJ Arad.
După semnarea protocolului de susţinere a proiectului Via Carpatia în România, autorităţile locale aşteaptă o reacţie din partea Guvernului României. Asta în condiţiile în care există lucrări începute şi amânate sau abandonate. Este şi exemplul autostrăzii Transilvania care ar urma să se conecteze cu Via Carpathia.
"64 de kilometri Suplac-Borş nu s-a făcut; adică ar fi gata vreo 65-70%, dar de câţiva ani deja au blocat ăştia", a explicat Nicolae Tivadar, primarul comunei Suplacu de Barcău.
La întâlnirea de vineri trebuia să participe şi un secretar de stat din Ministerul Transporturilor, dar cursa spre Oradea nu a decolat din cauza condiţiilor meteo vitrege de la Bucureşti.
Reporter: Bianca Firezar
Operator: Gabor Szilagyi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
