"Baia Mare poate să devină cea mai primitoare gazdă pentru toate culturile Europei în anul 2021", este convins primarul Cătălin Cherecheş. Pentru ca această dorinţă să devină realitate, edilul a ales o echipă tânără care se va ocupa de promovarea proiectului. Persoanele implicate merg pe principiul că "oamenii sfinţesc locul", aşa că vor pune accentul pe potenţialului uman.
"O echipă care a lucrat inclusiv, de curând, într-o campanie electorală foarte interesantă şi au reuşit să promoveze foarte bine un actual preşedinte al României", susţine primarul băimărean.
"Strategia de dezvoltare culturală îşi propune ca obiective să dezvolte toate tipologiile de capital care există într-un oraş, vorbim despre capitalul uman, despre oameni, despre ceea ce pot deveni ei", explică Mihaela Puşnava, consultant expert pe dezvoltare urbană.
Cei care au gândit strategia sunt convinşi că Baia Mare are şansa să se reinventeze şi să nu rămână doar un simplu fost oraş minier. O condiţie obligatorie este existenţa unui aeroport internaţional modern, iar pentru asta aerogara din Baia Mare va fi modernizată. Pista va fi prelungită cu 350 de metri şi va avea duritatea crescută de la 19 tone la 57 de tone. Companiile aeriene şi-au manifestat deja interesul să opereze spre Roma, Paris, Londra sau Madrid, unde lucrează cei mai mulţi dintre maramureşenii plecaţi peste hotare.
Dorin Buda, directorul general al Aeroportului Internaţional Baia Mare: "Ne dorim să facem aceste lucrări de investiţii, care sunt absolut obligatorii pentru dezvoltarea aeroportului, pentru a atrage companiile de mediu curier cele cu care operează majoritatea companiilor low-cost cu avioane de mediu curier şi pentru a introduce curse externe."
Pentru ca proiectul să aibă succes, municipalitatea va cheltui 40 de milioane de euro. Banii provin de la bugetul local şi cel judeţean, dar şi de la oameni de afaceri şi asociaţii.
"Se vor realiza foarte multe investiţii de infrastructură pentru a putea susţine acest titlu în cazul în care Baia Mare va fi nominalizată. O capitală europeană a culturii poate genera unităţi noi de locuri de muncă", este de părere Mihaela Puşnava.
"Credem că acest instrument poate să genereze dezvoltare pentru un oraş, care în ultimii 30 de ani a fost foarte vulnerabilizat din punct de vedere economic", spune primarul Cătălin Cherecheş.
11 oraşe din România s-au înscris în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană. În perioada 7-10 decembrie un juriu european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate. Selecţia finală va fi în septembrie 2016. Oraşul câştigător va împărţi titlul, în 2021, cu unul din Grecia.
Reporter: Anca Deac
Operator: Kristian Kosa