Privatizare cu orice preţ. Combinatul Alumina din Oradea a fost vândut fără obligaţii de mediu

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

În anul 2000, statul român, prin Fondul Proprietăţii de Stat, vindea combinatul Alumina ruşilor de la Ruskii Aluminium. Privatizarea s-a făcut pe genunchi, spun specialiştii care au văzut contractul. Iar efectele se văd şi astăzi. Pe terenurile de la ieşirea din Oradea spre vama Borş, patru halde cu aproape şase milioane de tone de deşeuri toxice stau mărturie că statul român a vrut să scape cu orice preţ de mamutul industrial.

"Din punctul meu de vedere privatizarea s-a făcut la momentul respectiv prin încălcarea prevederilor legii mediului și a legii privatizării", susţine Sanda Mercea, directorul APM Bihor.

Mai exact, în contract se stipula că ruşii nu sunt obligaţi să ecologizeze haldele, în caz de faliment, ceea ce s-a şI întâmplat la doar doi ani după vânzare. Asta chiar dacă legea spune clar altceva.

"Cumpărătorul nu preia nicio responsabilitate sau obligație de reparare a eventualelor daune produse mediului înconjurător de către vânzător în cursul derulării activității sale până la data tranferului activelor ce fac obiectul prezentului contract de vânzare cumpărare" - se arată în contractul de privatizare a combinatului Alumina.

"- Putem spune că statul român a făcut un contract nelegal? Închizând ochii la legile care existau?
- Da, a făcut un contract pe genunchi! Dacă aprobi un asemenea contract și îl semnezi și nu te gândești la mediu înseamnă că nu te interesează ce se întâmplă cu aceste substanțe toxice pentru personal, pentru întregul oraș", confirmă Nicolae Morgovan, liderul BNS Bihor.

Preşedintele FPS de la aceea vreme, Radu Sârbu, nu are o explicaţie:

"- Nu e in regulă. nu cred că s-a întâmplat pe vremea mea. Când s-a făcut privatizarea?
- În 2000.
- Era pe vremea mea, nu cred că au fost omise.
- Cumpărătorul este exonerat de obligații de mediu !
- Nu se poate asta! Nu cred! Eu nu am făcut propriu zis privatizare, ci politica privatizării, adică nu am fost în comisii, nu cunosc."

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Iar acum, tonele de sodă caustică pun în pericol vieţile localnicilor.

"Pot apărea afecțiuni digestive și renale din cauza aportului crescut de sodiu, dar și coroziunea tubului digestiv în cazul în care nivelul concentrației hidroxidului de sodiu este foarte mare", susţine Dorel Tîrț, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor.

Ecologizarea zonei ar costa în jur de 24 de milioane de euro, spun specialiştii care cred că singura şansă pentru locuitori ar fi un nou investitor. Înainte de 1990, combinatul din Oradea era cel mai mare furnizor de aluminiu din Europa.

Reporter: Bogdan Costea
Operator: Constantin Gheorghiță