Planuri pentru fostele şcoli din satele Bihorului
An după an, numărul şcolilor din satele româneşti scade, iar fenomenul pare tot mai accentuat. Sunt tot mai puţini elevi, spun autorităţile din învăţământ, nevoite să restrângă activităţile şcolare la unităţile din centrele de comună. Pe lângă aceasta, o altă problemă îşi caută rezolvarea: nefolosite ani la rând, clădirile fostelor şcoli de degradează. Edilii încearcă să găsească firme care să le dea o altă destinaţie şi să le asigure, astfel un viitor.
Cântecele micilor elevi se aud tot mai rar în şcolile de la sate. Din cauza condiţiilor, a sărăciei şi scăderii demografice, sunt tot mai puţini copii în mediul rural, iar clasele rămân goale.
"În majoritatea satelor nu există canalizare, nu există apă curentă. Este aproape imposibil să le cerem oamenilor şi în special celor din generaţiile tinere, care au posibilitatea de a lucra în alte părţi şi a compara experienţa de viaţă, e imposibil să le cerem să rămână acolo, ca să ce", susţine sociologul Mihai Maci.
"În fiecare an există modificări în reţeaua şcolară pentru a creşte eficienţa şi calitatea procesului instructiv-educativ. Sunt unităţi de învăţământ care s-au reorganizat din cauza scăderii numărului de copii", a spus Claudiu Damian, purtătorul de cuvânt al IŞJ Bihor.
Un exemplu în acest sens este comuna bihoreană Şoimi, unde acum un deceniu funcţionau şcoli în fiecare din cele opt sate componente. Şase s-au închis rând pe rând.
"De la aproximativ 300 de elevi s-a restrâns la 211; am avut o scădere semnificativă pentru a mai putea menţine unităţi şcolare în fiecare localitate", explică Monica Brebe Diaconu, directorul şcolii din Urviş.
"A rămas la două una în Şoimi, cu patru clase, şi la Urviş de Beiuş, cu opt. Restul - Dumbrăviţa de Codru, Ursad, Sânicolaul de Beiuş şi Borz - sunt închise", a precizat Ioan Vaida, primarul comunei Şoimi.
Nefolosite ani la rând, clădirile fostelor şcoli se degradează pe zi ce trece. Ca să le salveze, autorităţile încearcă să le dea noi destinaţii.
"Am încercat să vorbim cu cineva din mediul privat să vină pentru încălţăminte, textile, feronerie. Dacă le putem transforma în cămine culturale sau, unde se pretează, să fie chiar azil de bătrâni", îşi doreşte primarul comunei Şoimi.
"Şcoala gimnazială din Ursad nu mai funcţionează de cinci ani, deşi clădirea se află într-o stare relativ bună şi dispune de unele îmbunătăţiri cum ar fi geamurile termopan şi sistem de încălzire propriu", a relatat Bogdan Costea, reporter Digi24 Oradea.
Numărul şcolilor ori al grădiniţelor care au dispărut în ultimii ani din satele Bihorului nu le este cunoscut autorităţilor. În total, inspectoratul şcolar judeţean are în evidenţă aproape 1000 de imobile în care funcţionează grădiniţe, şcoli primare, gimnaziale ori licee şi colegii.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
