Omar Hayssam. Un nume care, în România, a devenit sinonim cu terorismul. Un personaj care a fost ani la rând pomenit atunci când se discuta despre lumea neştiută a serviciilor secrete şi despre legăturile deja tradiţionale ale României cu statele arabe. În fine, un urmărit general care, începând cu ora 7:20 a acestei dimineţi, este singurul subiect de ştiri din ţara asta.
Să începem cu începutul. Potrivit wikipedia, Hayssam Omar s-a născut pe 1 martie 1963, în Meij-Dur, în Siria. A dobândit cetăţenia română şi a început afaceri în ţara noastră. Presa a dezvăluit că a făcut parte din delegaţiile care îl însoţeau în vizite în străinătate pe fostul preşedinte Ion Iliescu.
A intrat în atenţia opiniei publice din România în urma cazului jurnaliştilor români Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi Marie Jeanne Ion, răpiţi în Irak, în perioada aprilie – mai 2005. Omar Hayssam a fost acuzat de autorităţile române de implicare în răpirea jurnaliştilor, motiv pentru care pe 13 iunie 2007 a fost condamnat în România la pedeapsa maximă de 20 de ani de pușcărie și la o despăgubire de câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti. A reuşit să fugă din ţară în 2006, iar dispariţia lui a făcut obiectul unui proces aflat pe rolul Curţii de Apel din Oradea.
Procesul de la Oradea
În 2007, la sfârşitul lunii noiembrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar. Acuzele: înlesnirea ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, Omar Hayssam, respectiv pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat. Primul era armatorul vasului Iman T, cu care se bănuieşte că omul de afaceri sirian a fugit din ţară. Ceilalţi doi sunt fraţii sirianului.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23 - 30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat, împreună cu Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, fuga din România a lui Omar Hayssam. Asta deşi cunoşteau faptul că omul de afaceri a fost trimis în judecată pentru organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.
Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam s-a judecat la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.
Pe 17 octombrie 2011, procesul a intrat în dezbatere, după mai multe termene în care ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiintarea sirianului despre cauză.
În 17 iulie 2012, avocaţii fraţilor Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud şi cel al omului de afaceri Tartousi Mustafa au fost anunţati de judecătorul Curţii de Apel Oradea, Traian Munteanu, ca până la următorul termen al procesului, stabilit pentru 24 septembrie, să-şi formuleze concluziile şi pledoariile finale.
Pe 8 octombrie 2012, fraţii lui Omar Hayssan şi omul de afaceri Mustafa Tartousi au fost achitaţi, în timp ce sirianul a primit doi ani de închisoare, pentru trecerea ilegală a frontierei, pe lângă cea de 20 de ani pentru terorism.
Rechizitoriul procurorilor arată că cei patru (Omar Hayssam, Omar Mahmoud, Omar Mukhles şi Mustafa Tartousi) au fost localizaţi doar prin intermediul comunicărilor telefonice. Judecătorii susţin în motivare „afirmaţia că Omar Mahmoud a fost utilizatorul telefonului ce a fost folosit între 29 iunie şi 1 iulie rămâne o simplă afirmaţie“. Aceeaşi concluzie este menţinută şi în cazul celorlalte persoane (Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Mustafa Tartousi). Magistraţii sunt convinşi însă că Omar Hayssam a părăsit fraudulos România, dar „în condiţii neelucidate, în opinia instanţei”.
În acest caz a fost declarat recurs, care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Unchiul lui Omar Hayssam, Mohamed Farzat, a fost prezent și el în România, în perioada comunistă. Cu ajutorul unei firme siriene, Farzat exporta tractoare românești în țara sa de origine. Mohamed Farzat a fost deconspirat în 1988 ca ofițer al Serviciilor de Informații Siriene.