Localnicii din Căuaş ştiu că localitatea lor are o importanţă aparte pentru istorici. Săpăturile arheologice din anii '60 au scos la iveală vestigii vechi de mii de ani. Uneori, chiar sătenii făceau descoperirile. În timp ce lucrau pământul au găsit bucăţi din podoabe de aur cu o greutate de peste 150 de grame.
"Era grosimea cam de un centimetru, un centimetru şi ceva şi în formă de C."
"S-au găsit bucăţi de oale, căni, am găsit un topor din piatră."
Aşezarea tribală de la Căuaş are o vechime de peste trei mii de ani şi aparţine unor traci, susţin specialiştii. Dispunerea caselor arată că exista un plan bine definit.
"Dărâmăturile de lut ars, de vetre de pereţi dărâmaţi conturează foarte clar conturul unor locuinţe. La care apar gropile de stâlpi vetrele sunt mai intens colorate."
"Este o aşezare foarte mare, este din sfârşitul epocii bronzului sau începutul epocii fierului şi face parte din cultura Gava. Se întinde pe o arie geografică foarte mare", spune arheologul Janos Nemeti.
"Chiar aici, lângă insulă, a fost descoperit un grup de obiecte de aur. Tot aşa, din descoperiri întâmplătoare, au apărut topoare de luptă, tipare în care se turnau obiecte metalice", susţine Liviu Marta, directorul muzeului judeţean din Satu Mare.
Cercetătorii români au fost ajutaţi de o echipă de la Universitatea din Koln, care a folosit tehnica prospecţiunii geomagnetice.
"În funcţie de tipul solului, de felul în care a fost conservată aşezarea, dar şi de alţi factori, această tehnică poate oferi o imagine foarte clară a dimensiunii ruinelor, până la nivelul detaliilor arhitecturale", explică Tobias Kienlin, cercetător în cadrul Universităţii din Koln.
O aşezare asemănătoare a fost descoperită la Lăpuş, în judeţul Maramureş. Şi aceea are o vechime de peste trei mii de ani.
Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi