Mai multe păduri virgine din România pot intra în patrimoniul mondial UNESCO

Aproape 24.000 de hectare de păduri virgine din România sunt propuse să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Este vorba despre codrii cu arbori bătrâni chiar şi de 500 de ani. Consultanţii organizaţiei au evaluat deja pădurile din cele opt arii naturale protejate din Munţii Carpaţi, iar verdictul final este aşteptat pentru primăvara anului viitor.

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Pe cele 630 de hectare de pădure virgină de la Strâmbu Băiuţ din Maramureş, una dintre cele opt candidate pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO, la fiecare pas sunt crengi sau arbori căzuţi la pământ.

Izabela Jurasko, corespondent Digi24 Oradea: "Una dintre condițiile ca o pădure să fie declarată virgină este prezența lemnului mort, precum acest trunchi de brad, căzut de peste 25 de ani, acoperit astăzi de mușchi și licheni."

Ioan Chira, şeful Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț: "Pădurea e cum era acum 100 de ani, când nu se făceau exploatări industriale cum se fac în ziua de astăzi."

Arborii din pădurile virgine sunt, în mare parte, foarte batrâni - au chiar şi peste 500 de ani. Ei măsoară peste 50 de metri înalţime şi au diametre care depăşesc chiar şi un metru jumătate.

Florin Mârza, șef de district la Ocolul Silvic Strâmbu Băiuț: "Sunt nu doar un patrimoniu al nostru, al românilor, este un patrimoniu european, este un patrimoniu mondial tocmai pentru că sunt foarte rare."

Alături de codrii seculari de la Strâmbu Băiuţ, pe lista siturilor candidate pentru patrimoniul mondial UNESCO se regăsesc ariile naturale protejate Groșii Țibleşului, Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, Cozia, Codrul secular Șinca și Codrul secular Slătioara.

Costel Bucur, director regional păduri și arii protejate WWF România: "Un motiv de mândrie pentru noi, românii, pentru faptul că am ştiut să păstram aceste eşantioane de păduri nealterate."

Verdictul final din partea UNESCO este aşteptat în luna mai a anului viitor.

Reporter: Izabela Jurasko
Operator: Kristian Kosa