Lemnele de foc pentru iarna următoare sunt încă de acum o mare problemă în mai multe comune din Bihor. Localnicii s-au înscris cu sutele pe listele primăriilor ca să cumpere lemne mai ieftine, tăiate din pădurile statului. Însă cantitatea oferită nu acoperă nici pe departe solicitările, aşa că sătenii trebuie să cumpere din alte surse. Iar preţurile sunt chiar duble, spun oamenii.
În câteva zile aproape 600 de persoane s-au înscris pe lista primarului din Aștileu ca să primească o parte din lemnele ce vor fi tăiate din pădurea comunei. Fiecărei gospodării îi va reveni doi metri cubi, la prețul de 260 de lei.
"Lista a fost deschisă de la 1 mai. Din 2 mai deja au venit oamenii la primărie, s-au înscris pe tabelul de lemne, să ştiţi că 1.300 de metri cubi au trecut în câteva zile. Foarte, foarte interesaţi sunt oamenii, pentru că s-a strâns şurubul, pe româneşte", spune Ionuţ Lazăr, primarul comunei Aştileu.
De fapt, șurubul s-a strâns de acum câteva luni, când mulți localnici au rămas fără lemne în mijlocul iernii.
"- Ştiţi ce am cumpărat anul trecut? Lemne din alea de rumeguş presat, ca un lemn, ca să fac foc.
- Aţi rămas fără lemn în mijlocul iernii?
- Da, da."
Acum oamenii au început să se aprovizioneze din timp; doar că întreaga cantitate oferită de primărie acoperă doar o treime dintre solicitări.
"- Cât credeţi că vă ajung cei doi metri cubi?
- Doi metri cubi? Circa o lună, mai mult nu."
Cei care nu au apucat să se înscrie pe listă cumpără lemne de la proprietarii unior păduri private, care îşi vând marfa mult mai scump.
"- Care are pădure particulă, ăla ne vinde nouă.
- La preţuri mari?
- Acum, de anul trecut s-a ajuns la aşa mare preţ", a constatat Teodor Blaga, localnic din Aştileu.
"Am cumpărat în primăvara asta, cinci metri (n.r steri) de lemne, cu 10 milioane, bani vechi şi nu-mi ajunge, trebuie să mai cumpăr încă cinci metri (n.r. steri)", spune alt sătean.
"Cumpărăm de la samsari pe bani de bani."
"Altă variantă nu avem, să mergem să cumpărăm cărbune şi să-i intoxicăm pe toţi oamenii din sat."
Cu aceeași situație se confruntă și alte localități din Bihor, unde fondul forestier este redus.
"- Noi astăzi putem asigura pentru cetăţenii comunei în jur la 2-3% din materialul lemnos.
- Care ar fi necesarul pentru întreaga comună?
- Ar fi undeva între cinci şi zece mii de metri cubi de lemn şi noi tăiem undeva la 500", susţine Ioan Gligor, viceprimarul comunei Oşorhei.
Problema lemnului de foc e tot mai gravă, mai ales că cea mai mare parte din copacii tăiaţi din pădurile de stat - adică 70% - este vândută de firmele de exploatare forestieră. Mai puţin de o treime ajunge la instituţii publice: şcoli, primării, ocoale silvice.
"Pentru exploatatorii de masă lemnoasă, normal, pentru ei este normal să vândă la export. Vând cu triplu preţ, e foarte greu pentru cetăţenii de rând să-şi achiziţioneze masă lemnoasă", spune primarul comunei Aştileu.
Edilii consideră că prioritară trebuie să fie asigurarea necesarului de lemne pentru populaţie şi cer schimbarea legislaţiei în domeniu.
Reporter: Anca Deac
Operator: Florin Lucuţa
Editor web: Adrian Laboş