Într-un produs care conţine unt în proporţie de doar 17%, grăsimile vegetale au luat locul laptelui.
"Deşi produsul arată ca untul obişnuit, el conţine de fapt peste 80% apă şi grăsimi vegetale. Vorbim despre ulei de palmier, ulei de shea şi ulei de cocos", a aflat Anca Deac, reporter Digi24 Oradea.
Aproape că nu există raion de lactate în marile magazine unde să nu găsim produse care conţin astfel de grăsimi vegetale. Asta deşi vorbim despre preparate care, potrivit reţetelor, sunt făcute din grăsimi animale.
"Nu mai contează calitatea, nu mai contează ce dai de mâncare. Sunt o grămadă de grăsimi vegetale care se amestecă cu zăruri, cu lapte praf, din care se face brânză şi normal că preţurile sunt foarte mici; mulţi dintre clienţi habar nu au ce cumpără", susţine Anca Demian, reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Păstorul" Bihor. "E foarte greu ca tu să vinzi produsul autentic şi tradiţional cu un preţ corect, în care ai o foarte mică marjă de profit şi să te concurezi cu telemeaua făcută din grăsimi vegetale."
Mai grav este că produsele lactate care conţin grăsimi vegetale pot fi deosebite cu greu faţă de cele făcute din grăsimi animale. Gustul este cel care face diferenţa.
"Am să îmi permit să vă spun că o brânză vegetală are gustul unui carton înmuiat în apă, pe când o brânză obţinută din lapte de vacă, bivoliţă sau capră este cu totul şi cu totul altceva", explică Ioan Chereji, decanul Facultăţii de Protecţia Mediului din Oradea.
Consumul produselor lactate care conţin grăsimi vegetale poate afecta sănătatea, atrag atenţia medicii. Cei mai expuşi sunt copiii, bolnavii cronici şi vârstnicii.
"Frecvenţa diareelor, frecvenţa dispepsiilor, frecvenţa ulcerelor. Ne confruntăm şi cu o epidemie de boli neurodegenerative, Alzheimer, depresie, tulburări cognitive, care par a fi legate şi de modificările calităţilor alimentelor industriale din ultimul timp", spune doctorul Amorin Popa, şeful secţiei de diabetologie a Spitalului Judeţean din Oradea.
Fermierii români au cerut ca lactatele fără lapte să nu mai fie puse pe acelaşi raft cu produsele preparate după reţetele clasice. O altă propunere se referă la etichetele produselor lactate care ar trebui să ofere minimum patru informaţii: ţara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte prospăt, cea de lapte praf din produs şi procentul altor componente folosite de producător.
Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi