Genetica, aproape ignorată în România. În ţară sunt doar 22 medici primari în domeniul geneticii
Până anul trecut puţinii geneticieni care activau la spitale din ţară nu au fost integraţi într-un sistem coordonat naţional. În luna noiembrie 2014 ministrul Sănătăţii a decis înfiinţarea în fiecare judeţ a câte unui cabinet medical de genetică şi a unui laborator în cadrul spitalelor judeţene sau de specialitate. La acestea se adaugă 6 centre regionale de medicină genetică în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Oradea şi Craiova, care ar trebui să funcţioneze cu câte 3 sau 4 medici, la trei luni de la publicarea ordinului în Monitorului Oficial.
"Sigur că acest lucru chiar în 3 luni va fi greu de realizat. În ceea ce priveşte cabinetele de genetică medicală din fiecare judeţ lucrurile sunt puţin mai complicate. În primul rând pentru că nu avem specialişti", susţine dr. Marius Bembea, preşedintele Comisiei de Genetică din Ministerul Sănătăţii.
În prezent, în România există doar un genetician la un milion de locuitori, în condiţiile în care e nevoie de câte unul în fiecare judeţ. Spre comparaţie, în Ungaria numărul specialiştilor este de 6 la un milion de locuitori. Studenţii la medicină recunosc că nu sunt prea atraşi spre acest domeniu.
"- Genetica intră în opţiunile tale după absolvire ca posibilă carieră medicală?
- Nu! Din cauză că în România nu există foarte multă experienţă."
"Pentru că e o meserie grea şi specializare grea!"
"Nu prea avem posturi în România."
O altă piedică în faţa înfiinţării acestor reţele o reprezintă lipsa unei surse clare de finanţare.
"- Nu este cunoscut cum va fi finaţat acest sistem?
- Nu, nu încă nu este definit", răspunde Elena Moldoveanu, managerul Spitalului Municipal Oradea.
În ciuda piedicilor, reţeaua medicală genetică este esenţială pentru depistarea şi tratarea persoanelor cu afecţiuni genetice. Asta în condiţiile în care în ţară se nasc anual 8 mii de copii cu astfel de boli.
"Cifră care creşte la 11 mii până la vârsta de 5 ani ca să ajungă la 20 de ani să fie cam 1 din 20 de indivizi afectaţi de o boală genetică", completează preşedintele Comisiei de Genetică din Ministerul Sănătăţii .
Lucia Ciobanu este mama unui copil născut cu o afecţiune genetică. Spune că ar fi putut afla de această boală înainte de naştere dacă ar fi existat posibilitatea unui screening.
"Este extraordinar de important ca o mamă să ştie că există posibilităţi de a avea sau de a naşte un copil cu probleme.
Apoi faptul că îl va naşte sau nu îl va naşte rămâne la latitudinea ei."
"În maternitate în acest moment se face screening neonatal pentru doar două boli metabolice cu determinism genetic, existând posibilitatea de a fi diagnosticate încă aproximativ 100 de asemenea boli", susţine Camelia Rusu, medic neonatolog la Maternitatea Oradea.
Prin înfiinţarea reţelei genetice naţionale, depistarea bolilor genetice va fi posibilă prin mai multe analize, unele decontate de stat.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Robert Rezmuves
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
