Foştii deţinuţi politici cer despăgubiri şi pentru urmaşii celor întemniţaţi în puşcăriile comuniste
La aproape 30 de ani de la revoluţia din 1989, foştii deţinuţi politici sunt obligaţi să lupte din nou pentru drepturile lor. Ei cer ca despăgubirile morale acordate pentru suferițele îndurate în temniţele comuniste să poată fi primite şi de urmașii lor. Și ei au suferit de pe urma condamnărilor părinţilor, spun luptătorii anticomuniști, reuniți într-un congres la Oradea.
"Evenimentul de astăzi adună persoane care au trăit, din nefericire ... Îmi cer scuze... ororile regimului comunist."
Cu lacrimi în ochi, consilierul preziidențial Constantin Dudu Ionescu a reuşit cu greu să citească mesajul preşedintelui Klaus Iohannis către cei care au suferit în închisorile comuniste. Foștii deținuți politici s-au dovedit, însă, mai puternici, mai ales că au de dus noi bătălii pentru drepturile lor.
"Vrem să ne batem, pentru că suntem umiliţi de peste 5 ani în acea comisie juridică a Camerei Deputaţilor care plimbă o nouă variantă a legii 221 pe 2009, ce a fost lovită în plin de Curtea Constituţională", susţine Octav Bjoza, preşedintele AFDPR.
Este vorba despre legea care se referă la condamnările politice pronunțate în perioada 1945 - 1989. Foștii deținuți militează și pentru acordarea unor drepturi urmașilor persoanelor persecutate din motive politice ori deportate.
"Principalul nostru obiectiv este amendarea decretului lege 118 din 1990 în sensul conferirii de drepturi, despăgubiri, compensaţii şi fiilor şi fiicelor foştilor deţinuţi politici", susţine Lucian Silaghi, preşedinte AFDPR Bihor.
"Copiii deportaţilor născuţi în deportare în Bărăgan nu beneficiază de decretul-lege 118 cum că nu a fost deportat că era în burta lui mă-sa. Câtă neruşinare din nou", a declarat Octav Bjoza, preşedintele AFDPR.
Foștii deținuți susțin că și urmașii celor întemnițați au avut parte de suferințe și lipsuri, motiv pentru care trebuie să primească despăgubiri.
"Doream să fiu farmacistă, dar, bineînţeles, am fost dată afară de la facultate, am făcut alte studii. Am suferit mult după tata, nu am știut când a murit", povesteşte o participantă.
Participanții la al 24-lea congres al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România vor să lupte și pentru memoria celor care nu au supraviețuit temnițelor comuniste.
"Putem să stabilim adevărul într-o variantă mai clară şi să-l susţinem, pentru că tendinţa de relativizare a atrocităţilor din anii '50 de exemplu ia amploare şi nu poate fi combătută decât prin dovezi clare", atrage atenţia Silviu Moldovan, şef Serviciului Cercetare CNSAS.
"Voi pleda în continuare pentru construirea Muzeului Comunismului care constituie, în opinia mea, expresia cea mai clară a suportului pe care îl acord politicilor de recuperare a trecutului", a declarat Constantin Dudu Ionescu, consilier prezidenţial.
În România mai sunt aproximativ 2000 de foşti deţinuţi politici.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
