Discriminaţi la Bacalaureat. Un ONG contestă metodologia de corectare a Ministerului Educaţiei
"(1) Pentru lucrările care au primit inițial note cuprinse între 4,50 și 4,99, inclusiv notele 4,50 și 4,99, sau o notă cel puțin egala cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestații.
(2) Pentru lucrările care au primit iniţial (...) alte note decât cele menţionate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de contestaţii, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se constată o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte."
Este articolul din metodologia de recorectare a lucrărilor pe care îl atacă Asociaţia D'Apetresii din Oradea. Membrii ONG-ului au studiat notele obţinute la recorectare de elevii din anii terminali în 2015 şi au ajuns la concluzia că mulţi dintre ei sunt discriminaţi.
Florin Rojan, preşedintele Asociaţiei D'Apetresii: "Din calculul nostru sunt mii de elevi, cred că chiar trecem de 10 mii şi asta numai la bacalaureat. Pentru că exact acelaşi fenomen se întâmplă şi la evaluarea naţională."
Discriminarea, spun membrii ONG-ului, se face între doi elevi care contestă nota obţinută iniţial, însă mărirea o obţine doar unul dintre ei. Iată un exemplu:
- Elevul A obţine iniţial nota 9:45. Face contestaţie şi obţine 9,90.
- Elevul B obţine iniţial nota 9:50. Face contestaţie şi obţine 9,55.
- In final, mărirea o obţine doar elevul B, chiar dacă elevul A ar trebui să primească 45 de sutimi, faţă de cele 5 sutimi ale elevului B.
Explicaţia acestei anomalii se află în metodologia de recorectare. Aceasta spune că o notă peste 9:50 poate primi chiar şi o sutime după contestaţie, în timp ce o notă între 5 şi 9:50 poate fi mărită doar dacă nota finală este cu cel puţin 50 de sutimi mai mare decât nota iniţială.
"Dorim să semnalăm acest fapt care ni se pare discriminatoriu şi dorim să ajutăm generaţiile viitoare să beneficieze de o evaluare unitară. Aceeaşi plajă de evaluare pentru toţi elevii. De ce unii pot să primească şi ceilalţi nu pot să primească nota?", se întreabă Andrei Cristea, reprezentant al Asociaţiei D'Apetresii.
Metodologia de recorectare poate avea efecte dramatice asupra elevilor. Pentru cei cu note bune poate însemna intrarea la alt liceu sau facultate, iar pentru alţii chiar ratarea examenului. I s-a întâmplat şi lui Denis Villas în 2015, atât la sesiunea din vară, cât şi la cea din toamnă a Bacalaureatului. Deşi după recorectare a obţinut o notă mai mare la o probă şi o medie generală de peste 6, în final s-a trezit sub linie. Iar acum, în loc să studieze vioara la facultate, se pregăteşte a treia oară pentru examenul de maturitate.
"A fost nevoie de 50 de sutimi diferenţă pentru a se lua în considerare contestaţia făcută. Părerea mea este că ar trebui să se facă o schimbare în legătură cu acest lucru", spune absolventul.
Demersul ascociaţiei orădene este susţinut şi de Consiliul Naţional al Elevilor, care a semnalat această problemă fostului ministru Sorin Cîmpeanu.
"Sunt foarte multe facultăţi care cer media de la bacalaureat şi din cauza acestui punctaj ei nu intră la specializările pe care şi le doresc. Mai mult decât atât, impactul este şi emoţional. Credem că soluţia cea mai eficientă este să se modifice nota fără a exista un prag", consideră Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Ministerul Educaţiei invocă sistemul de notare românesc în care diferenţa de 50 de sutimi este optimă pentru modificarea unor note. În plus, în situaţia în care un elev primeşte iniţial nota 9,51 sau mai mare, el nu ar putea beneficia de o mărire, daca s-ar păstra regula unei diferenţe de minimum jumătate de punct.
"Criteriul potrivit căruia modificarea notei inițiale, după contestații, se realizează în cazul unei diferențe de cel puțin 0,50 puncte, corespunde sistemului de notare românesc, bazat pe scara numerică de la 1 la 10, valoarea de 0,50 puncte constituind o valoare consacrată din punct de vedere docimologic, apreciată drept optimă, pentru a permite modificarea unor situații inițiale de evaluare și notare."
Sursa: răspunsul Ministerului Educaţiei pentru Digi24
Argumentele nu stau în picioare, spun reprezentanţii Asociaţiei D'Apetresii, care au depus în iulie 2015 o petiţie la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Florin Rojan, preşedintele Asociaţiei D'Apetresii: "Dacă nu va fi un răspuns favorabil vom merge în instanţă, pentru că sunt mult prea multe cazuri în care copii, elevi de clasa a VIII-a, absolvenţi de clasa a XII-a suferă şi suferă serios din acest motiv."
În cazul în care Consiliul va da aviz favorabil acestei petiţii, elevii care se consideră discriminaţi vor putea ataca în instanţă notele obţinute în urma constestaţiilor.
Reporter: Anca Deac
Operatori: Constantin Gheorghiţă, Gabor Szilagyi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
