Aflată la doar 40 de kilometri depărtare de graniţa cu România, comuna maghiară Esztar reprezintă un adevărat miracol economic. Sute de asistați sociali din localitate s-au transformat în câţiva ani în angajaţi ai unei cooperative sociale, care aparţine primăriei locale.
"Localitatea are 1400 de locuitori, din care 200 nu au avut locuri de muncă. Din 2011 am reușit să reducem numărul lor, acum 90% lucrează", susţine Tamas Szecsi, primarul comunei Esztar, Ungaria.
Cei care trăiau altădată din ajutoare de la stat produc acum gemuri, murături, produse ceramice, săpun, ulei şi paste făinoase sau fac lucrări de instalații.
"Eu am fost foarte mult fără loc de muncă, am 5 copii și am intrat în depresie. Mi-am plătit datoriile și am încept să lucrez aici cu ajutorul primăriei. Acum sunt bucuroasă", povesteşte Anastasia Stetler, beneficiară a programului de asistență socială.
"Eu am doi copii. E important să putem munci aici ca să putem să-i ducem la școală, la grădiniță", spune Melinda Toth, beneficiară a programului de asistență socială.
Totul este posibil pentru că în Ungaria legea le permite asistaților sociali să muncească şi să fie plătiţi în astfel de cooperative fără să piardă ajutorul social.
"În ultimii 25 de ani a apărut o generație pe care părinții nu i-au văzut trezindu-se devreme pentru a merge la muncă. Au fost aceia care trăiau din ajutoare, de stat, de la conducere, așteptau să-i susțină statul. Acum sistemul nostru le spune oamenilor că le dăm de muncă", susţine Zoltan Pajna, președintele Consiliului Judeţean din Hajdu Bihar.
În schimb, primarii români spun că în țara noastră modul de acordare a ajutoarelor sociale nu ajută deloc la prosperitatea localității.
"Eu am la Marghita 250 de sociali. Din ei văd lunar 120. Restul concedii medicale, concedii de nu știu de care și lucrează 2, 3,l 4 zile e normal pentru 200 de lei sau 250 de lei", spune Zoltan Pocsaly, primarul orașului Marghita.
Primari şi parlamentari din Bihor au mers săptămâna trecută în Esztar ca să vadă modul în care în localitatea maghiară a ajuns să se autofinanţeze.
"Ei se bazează foarte mult pe crearea unor tradiții locale, care înseamnă începând de la zarzavaturi și paste făinoase, până la înghețată de iarnă care este pe profit pentru că se regăsește în lanțurile de magazine din Ungaria", susţine Attila Cseke, senator UDMR de Bihor.
"Am avut ocazia să văd mai multe ateliere, domenii de dezvoltare a acestei comunități ce ar fi bune practici de luat în considerare și la noi", spune Ioan Sorin Roman, deputat PSD de Bihor.
"Mai mult decât de a mătura strada, dorim ca să se producă produse sau servicii care să aducă plus valoare să se încadreze în ceea ce numim noi un brand local", explică Adrian Șimon, inițiatorul vizitei.
Parlamentarii de Bihor vor să vină cu propuneri ca sistem de ajutor social din România să fie schimbat după model maghiar.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Constantin Gheorghiță