Infrastructura rutieră din România reprezintă, citez, "un atentat la la siguranţa cetăţeanului". Este una dintre concluziile unei dezbateri între reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi CNAIR, pe de o parte, şi cei ai unor companii din domeniul construcțiilor. Acestea au cerut şi o armonizare a legistaţiei din domeniu, care ar fi "vinovată" pentru întârzierile apărute în construcţia de autostrăzi.
Deputatul PNL Bihor Gavrilă Ghilea a prezentat cele mai importante concluzii ale întâlnirii solicitate de Comisia pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților. Conform statisticilor, în România aproximativ 1.900 de persoane mor anual în accidente rutiere. O soluţie pentru reducerea numărului de tragedii de pe şosele o reprezintă construcţia de autostrăzi, însă la acest capitol ţara noastră este repetentă.
În acest moment, în lucru se află doar două sute de kilometri de drum rapid care ar trebui să fie gata în următorii doi ani. Însă nu sunt excluse întârzierile.
Gavrilă Ghilea, deputat PNL Bihor: "Ca să nu mai vorbim despre tronsonul de Autostradă Transilvania Borş - Suplacu de Barcău, care nu se află decât în faza de evaluare al celor 19 oferte care au fost depuse luna trecută termenul de finalizare fiind incert, direct influenţat de soluţionarea inerentelor contestaţii."
Una dintre cele mai mari probleme ridicate de companiile din domeniul construcţiilor o reprezintă perioada îndelungată în care se obţin avizele de începere a lucrărilor.
Gavrilă Ghilea, deputat PNL Bihor: "Scurtarea termenelor pentru obţinerea avizelor necesare ar trebui să fie una dintre principalele preocupări ale Ministerului Transporturilor şi a Companiei Naţionale de Drumuri. Pentru un acord de mediu se aşteaptă între şase şi 12 luni."
Cei prezenţi la dezbatere au remarcat situaţia firmelor constructoare care fie nu deţin capacitatea necesară pentru lucrări de anvergură, fie nu au experienţă în construcţiile de infrastructură mare.
Gavrilă Ghilea, deputat PNL Bihor: "Pe de altă parte se remarcă o concurenţă restrânsă la licitaţii, foarte puţin constructori internaţionali care au capacităţi fiind prezenţi în România. Nu în ultimul rând se observă o repetitivitate cel puţin aparent suspectă a câştigătorilor lucrărilor de infrastructură."
O parte din concluziile acestei dezbateri, dar şi alte idei, s-ar putea regăsi în viitor într-un proiect de lege în domeniul construcţiilor de infrastructură.
Redactor: Adrian Ciucuriţă
Operator: Constantin Gheorghiţă