Despărțiți de zece metri. Din cauza unui drum neterminat, localnicii din Cheresig ocolesc 70 de kilometri
Șoseaua care ar fi trebuit să lege satul bihorean Cheresig de localitatea maghiară Körösnagyharsány a fost construită de o parte şi de alta a graniţei în 2013, pe o lungime de 4 kilometri. Autoritățile române au lăsat atunci neasfaltată o porțiune de 10 metri, în dreptul fâşiei de frontieră. Urmau să o amenajeze când România ar fi intrat în Spațiul Schengen, iar accesul dintr-o țară în alta s-ar fi făcut fără un control în prealabil.
"Lumea așteaptă de când a fost construit drumul, tot ne pun întrebări, când vor putea să meargă pe el, când se va deschide", spune Gheorghe Șinca, viceprimarul comunei Toboliu.
"- Ar fi util.
- Măcar să vedeți ce e dincolo?
- Da, măcar atât chiar și pentru o vizită."
"Sigur că ne-ar bucura că e foarte aproape."
"În lipsa unui punct de trecere a frontierei, localnicii din Cheresig sunt obligați să ocolească 70 de kilometri prin Vama Borș, pentru a ajunge la rudele și prietenii lor care stau în satul de dincolo de graniță", a explicat Claudiu Mihuț, reporter Digi24 Oradea.
Cum aderarea nu s-a produs lucrarea a fost abandonată. În urmă cu doi ani autoritățile maghiare au propus o soluție de compromis - amenajarea pe cheltuiala proprie a unui punct de frontieră mobil deschis în anumite intervale orare. Doar că:
"Întotdeauna un punct de trecere a frontierei trebuie să aibă reprezentanții ambelor state, nu se poate deschide un punct fără cadrul specializat uman și fără prezența logistică a celeilalte părți", spune Szabo Odon, președintele Grupului de Prietenie cu Ungaria din Parlament.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ceea ce Guvernul român nu s-a arătat dispus să facă, invocând cheltuielile pe care le-ar presupune o astfel de infrastructură. Investiţia "ar deveni inutilă după aderarea României la spaţiul Schengen", i-au transmis reprezentanţii Cabinetului de la Bucureşti comisarului european Corina Creţu. Acesta îi ceruse premierului Dacian Cioloş să ia măsuri pentru darea în folosinţă a zece drumuri transfrontaliere dintre România și Ungaria, co-finanțate de Uniunea Europeană.
"Funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființări unor puncte de trecere a frontierei la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen."
sursă: scrisoarea Guvernului către comisarul european Corina Creţu
Potrivit proiectelor, cele zece drumuri transfrontaliere ar fi trebuit deservite de puncte mobile de trecere a graniţei amenajate în judeţele Bihor, Arad şi Satu Mare.
Reporter: Claudiu Mihuț
Operator: Gabor Szilagyi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
