Pasiune mai puţin obişnuită pentru un dascăl din Bihor. În timpul liber, bărbatul realizează arcuri din diferite esenţe lemnoase pe care le vinde pasionaților. Profesorul din Tinca a reuşit să construiască inclusiv replici ale arcului dacic, care, spune el, respectă toate detaliile istorice.
Din dorinţa de a-i dezlipi pe copii de calculator, Romi Dacian Sav a căutat să găsească o activitate care să le stârnească interesul celor mici. În urmă cu aproape patru ani s-a apucat să realizeze arcuri în micul atelier amenajat în curtea casei.
"Voiam să-i scot la aer curat şi am văzut pe un forum de specialitate arcurile tradiţionale. Am început prima dată cu selfuri, cioplire, lemne. Am acolo niște lemne de ulm cu care am început prima dată; după aceea am început cu bilamuri. După aceea cu trilamuri și acum un an și jumătate am trecut la arcurile laminate din fibra de sticlă", povesteşte meşterul arcar.
În timp, dascălul transformat în meșter a deprins tehnicile de realizare a mai multor tipuri de arcuri. Cel dacic i-a atras în mod special atenția. "Curbele acestea sunt unice în lume, are un deflex în mâner, acesta, apoi urmează o uşoară curbă deflex care vine spre arcaş, un reflex accentuat care dă înmagazinarea de energie."
"Am început să construiesc prima dată un scit mai simplu, după aceea un scit mai aproape de adevărul istoric, după aceea am observat pe forumurile de specialitate, arcul dacic care m-a atras foarte mult", spune Romi Dacian Sav.
Cu multă dibăcie şi atenţie, bihoreanul reuşeşte să dea formă arcurilor din tot felul de esenţe lemnoase. Frasinul, ulmul şi salcâmul sunt câteva dintre acestea.
"Materialul este destul de greu de procurat - de pe internet, site-uri de specialitate în vânzări până la firme. Eu încerc să-l duc la un nivel mai înalt, încerc să adaug esenţe exotice, pot să-i spun o replică de arc modern, arc dacic modern."
Oricât ar părea de simplă, realizarea unui arc presupune multe ore de muncă. Durează până la trei săptămâni ca un astfel de obiect să fie complet finalizat: "Din două- trei fâşii de lemn pe care le lucrez conic, două fâşii de fibră de sticlă, răşină care se bagă la cuptorul de polimerizare, toate legate pe o matriţă."
Arcurile bărbatului sunt vândute nu doar în ţară, ci au ajuns în Anglia, Danemarca şi chiar Canada.
"Arcurile le construiesc în funcţie de putere şi de materialele folosite şi atunci preţurile diferă, de la 200 de lei la 500-600 de lei. Am un loc trei mondial la Cheile Grădiştei, la Fundata, în care arcul meu a concurat cu arcuri de câteva sute bine, chiar mii de euro", se mâdreşte Romi Dacian Sav.
Comunitatea arcașilor din România număra în jur de 2.000 de membri.
Reporter: Anca Deac
Operator: Norbert Hegedus
Editor web: Adrian Laboş