Crăciun în Maramureș. Colindătorii au reconstitut atmosfera din ajunul sărbătorii Naşterii Mântuitorului

Pericolul depresiei de Crăciun. Cum putem să înfruntăm haosul și stresul de sărbători

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Reconstituirea unei zile din Ajunul Crăciunului, așa cum era în trecut, în satul arhaic maramureșean, începe cu tăierea porcului.

"Facem caltaboș. La noi se zice calbaș, nu caltaboș. Tobă se face. Aici o să facem o friptură. Și acasă se face friptură. Carnea o punem la ceaun și o tot amestescăm, așa că punem cu grăsime din asta care nu se arde", explică Vasile Groșan, gospodar din Botiza.

"Șoricul tentează ori pe cine și copiii și bătrânii și tinerii și pe cine are dinți să-l poată mânca."

Dacă tradiția din Botiza cere ca la final să se servească friptură sau tocăniță, în Borșa locuitorii mănâncă porc la proțap.

"Porcul se desface, se pune pe proțap și se învârte și se pune condiment:piper, sare și durează vreo 6, 7 ore și este foarte bun", spune Sorin Tomoiagă, gospodar din Borșa.

Între timp, femeile se ocupă de gogoși sau pancove, cum se numesc în Maramureș.

"- Prima dată se pune făina, drojide, sare, apă de izvor și se frământă bine, până când asudă găzdoaia.
- Ăsta e secretul?
- Secretul, da. Și ultima dată punem puțin ulei."

De pe masă nu au cum să lipsească prăjiturile făcute cu produse naturale.

"Avem aici prăjitură cu măr, foi umplute cu măr ras și călit, coșulețe cu nucă și cu dulceață, cornulețe cu rahat și tot prăjitură cu măr", povesteşte Maria Trifoi, gospodină din Botiza.

Bunătățile sunt preparate în acorduri de colinde. Pragul caselor ţărănești din muzeu este trecut de sute de tineri îmbrăcați în straie populare specifice zonei din care provin.

"Bistra, Borșa, Botiza care reprezintă Maramureșul Istoric, alături de Dragomirești. Avem Oarța, care reprezintă zona Codru. Avem Cerneștiul care reprezintă zona Chioar. Avem Gorșii Țibleșului, care reprezintă Țara Lăpușului", enumeră Zamfir Ciceu, președintele Consiliului Județean Maramureș.

Pe lângă colindători, pe ulițe își fac apariția și bondroșii, costumați în haine de oaie și hamuri cu zeci de clopote. Se spune că prin dansul lor alungă spiritele rele din case.

Atmosfera e completată de hore. La fel ca de fiecare dată, nu se pleacă până când invitații nu fac o urare gazdelor.

Reporter: Diana Grad
Operator: Kristian Kosa
Editor web: Adrian Laboş