Clădirea în stil secession este de o valoare inestimabilă, mai ales prin poziţionarea sa în plin centrul oraşului. Ea a fost construită între anii 1899 şi 1900, iar procesul gravitează în jurul proprietarului iniţial al imobilului. Consiliul Judeţean Bihor susţine că această investiţie a fost făcută de statul maghiar şi solicită dreptul de proprietate în baza Tratatului de la Trianon. De cealaltă parte, ordinul catolic susţine că fostul Palat al Finanţelor a fost ridicat de călugări, pe un teren care le aparţinea. Clădirea, spun reprezentanţii ordinului, a fost ulterior închiriată statului maghiar.
După 1990, biserica romano-catolică a cerut în justiţie retrocedarea imobilului, ceea ce s-a întâmplat în 2012, printr-o hotărâre a unei comisii speciale a Guvernului. Consiliul Judeţean Bihor, care administra clădirea, a făcut contestaţie, respinsă de Curtea de Apel Oradea. În decembrie 2014, însă, Înalta Curte a a casat decizia instanţei orădene şi a cerut rejudecarea procesului.
Acum tot procesul s-a reluat la Curtea de Apel Piteşti, care a luat această decizie la începutul acestei luni. Decizia poate fi atacată cu recurs.
În timp ce soarta sa este dezbătută în instanţă, fostul Palat al Finanţelor din Oradea s-a transformat în timp într-o ruină, adăpost pentru oamenii străzii.
Redactor: Bogdan Băcilă
Editor web: Adrian Laboş