Moara Răsăritului a fost, multă vreme, cea mai mare moară din nord-vestul României. Clădirea în care funcţiona a fost remodelată de un vestit arhitect al secolului al XIX-lea, Kalman Rimanoczy.
"Această moară a fost construită în perioada anilor 1900. Iniţial, era fabrică de spirt, ulterior, după al doilea războil a fost convertită la industria alimentară", spune Radu Rogojan, administratorul Morii Răsărit.
După 1990, a decăzut şi moara înfloritoare de altădată s-a transformat într-o ruină atractivă doar pentru hoţii de fier vechi. Aceştia au furat tot ce se putea lua şi au lăsat cicatrici adânci pe zidurile clădirii. "Structuri întregi de rezistenţă au fost decopertate pentru a se extrage materialul feros sau cel de cupru", îşi aminteşte Radu Rogojan.
Moara Răsărit a avut o sansă de a supravieţui, chiar dacă şi-a schimbat profilul iniţial de întreprindere de morărit. Iar şansa i-a fost acordată de mai mulţi investitori străini, care au intuit potenţialul clădirii. În hale au fost demarate lucrări de refacere, astfel încât spaţiul să găzduiască de la expoziţii până la prezentări de modă. Noua destinaţie a Morii Răsăritului este apreciată mai ales de artişti.
"Pentru noi este o şansă în plus să ne expunem lucrările. Ne oferă mult spaţiu, o luminozitate, un spaţiu vechi arhitectural din punct de vedere, un spaţiu socio-cultural", crede artistul plastic Maria Bronţ.
Moara Răsăritului a fost modernizată in 1940, iar cinci ani mai târziu a intrat în administarea armatei roşii. La sfârşitul anilor '40 a devenit întreprindere de stat.