Adrian are 27 de ani şi este calificat în domeniul instalaţiilor sanitare şi de aerisire. De şapte luni încearcă să găsească un loc de muncă, dar a fost respins la toate interviurile de angajare. Motivul: a urmat o şcoală ajutătoare.
"Cred că nu sunt capabil să facă ceea ce ştiu. Sunt dezinteresaţi. Ce ar face omul din şcoală normală şi ce fac eu este acelaşi lucru", spune Adrian Nagy.
Profesorii din şcolile speciale confirmă situaţia în care se află absolvenţii care îşi caută o slujbă.
"Firmele sunt reticente la faptul că au o deficienţă, dar nu e una care să nu o poată depăşi", spune Marcela Todică, directoarea Liceului Tehnologic din Oradea.
Mai ales că şi statul le oferă patronilor între 500 şi 1200 de lei pe lună pentru fiecare angajat cu nevoi speciale. Există însă o condiţie: tinerii să aibă experienţă. Astfel de candidaţi sunt greu de găsit, spun patronii, care acuză felul în care se învaţă o meserie în şcoală.
"Sigur în timpul şcolii se fac anumite activităţi practice, dar probabil nu sunt suficiente. Se lucrează în ateliere de acum 30 de ani", explică Pavel Haragoş, şef de serviciu în cadrul AJOFM Bihor.
Organizatorii bursei speciale din Oradea au reuşit să găsească 10 firme care le-au oferit tinerilor cu probleme mai bine de 50 de locuri în domeniul cosntrucţiilor serviciilor şi alimentaţiei publice.
"Vrem să fie oameni care ştiu să lucreze. Nu mă interesează că au handicap sau e normal", consideră Eva Szekernesy, angajator.
"Procentul de 15-20% ar putea găsi un loc de muncă stabil la clienţii pe care îi reprezentăm în momentul de faţă", spune Sebastian Dobai, angajatul unei firme de recrutare.
În acest an 60 de tineri vor ieşi de pe băncile scolilor speciale doar în Oradea.